0774/982.049

Sterg praful de pe cateva file de istorie. Vreau sa aflu povestirile faine despre Dragaica noastra care strabate timpul, scrie in diverse perioade istorice propria poveste, combate orice campanie electorala cu felul ei aparte de voiosie si cheama sa-i fie alaturi sute de mii de romani in doar doua saptamani de functionare. Mai presus de orice, Dragaica poate sta lejer drept blazon al Buzaului, judet sau oras, fara a aduce prejudicii, ci potentand orice unitate administrativa in memoria colectiva a unei natii.

Desigur, povestitorul numarul unu al judetului Buzau, specializat in mod placut in subiectul targul dintre tari, Viorel Francu, abil rasucitor de vorbe, jurnalist curajos si rabdator cautator printre filele de istorie, da curs invitatie de a ne prezenta Dragaica si istoria ei. Desigur, nu vreau sa irosesc povestirea si va prezint subiectul in doua interviuri succesive.

O bura grabnica de ploaie vrea sa ne strice discutia, insa o banca modesta din fata unui bloc ne ofera confortul necesar: mii de cuvinte se rostogolesc spre infaptuirea unei povesti: avem un brand pe care trebuie sa ni-l punem cu mandrie blazon de judet! Si nu e lucru simplu ca avem asa posibilitate inscrisa deja in sute de ani de existenta atestata, iar Dragaica nu porneste rasul peiorativ si nici nu da prilej de glume, ba despre Dragaica stie orice roman care chiar isi iubeste si cunoaste patria si ii aduce omagiu acordandu-i efectiv atentie prin simpla prezentare in Dragaica!

La fix ora 14, Dragaica ia astazi start intocmai ca in anii 1970 cand parada costumelor populare avea la final si un castigator al celui mai frumos port! Luand in calcul perioada de prosperitate a Dragaicii, specialistii Primariei Buzau potenteaza o altfel de Dragaica: iarmarocul care contine marfa ce nu se gaseste in orice magazin, plus distractie pentru toate gusturile sutelor de mii de romani care isi iau ragaz pana pe 24 iunie sa vina in Dragaica! Iesim la inaintare cu emblemele: mesterii populari, insa chemam in Dragaica blanarii Romaniei, comerciantii de comedii fara de care nu ar fi acest targ, vedetele neamului din toate genurile musicale si artizanii care isi gasesc cu greu loc pe rafturile magazinelor cu produsele lor minune!

Ma intorc pe canapeaua pe care stau de vorba cu Viorel Francu si dau start intrebarilor. Bine e sa aveti rabdare sa va cunoasteti povestea propriei deveniri, caci, de, bzuoieni fiind aveti datoria ca si mine sa stiti de ce Dragaica la noi si de ce acum este de amploare nationala?

Reporter: Domnule Francu, vorbim despre Dragaica, ca fiind cel mai vechi targ din tara! Exista o atestare documentara in acest sens?

Viorel Francu: Nu, nici un document istoric pana in jurul anului 1500 nu indica o data precisa referitoare la nasterea Dragaicii sau a Sanzienelor, dar este cert ca aparitia unui cult al roadelor in opinia etnologilor este veche de cateva milenii fiind motivata in acest spatiu de asezarea geografica a zonei, zona Buzaului este la intersectia drumurilor de transhumanta intr-un loc aidoma celui din balada Miorita. Sarbatoarea de Sanziene e praznuita la 24 iunie de Ziua Sf. Ioan Botezatorul zis si Ioan Botezatorul de vara. Legat de originea si semnificatia originara a obiceiului de dragaica, etnologul Ovidiu Barlea opineaza ca Dragaica pare o ramasita din practicile antice prin care zeitatile protectoare ale recoltelor erau solicitate sa apere lanurile astfel ca fetele dragaice continua rolul preoteselor Ceres si Diana.

Reporter: Vorbim la fiecare inceput de luna iunie despre Dragaica. Acum a inflorit deja si planta dragaica… ce inseamna dragaica?

Viorel Francu: In primul rand mergem la ceea ce inseamna sarbatoarea Dragaicii. Descinde din vechile culte agrare pastrandu-si aproape intact sensul initial de festum incipium, zi ce marcheaza in calendarul agrar traditional ziua de inceput a sezonului verii, precum si perioada si culesul produselor vegetale. Aceasta planta galium verum, dragaica, apare chiar in aceasta perioada. La sfarsitul perioadei precrestine, atributele vechilor divinitati ce patronau serbarile culesului si protejau recoltele sunt transferate Sf. Ioan de Vara, cel care va deveni patronul zilei de 24 iunie. Inceputul recoltarii se pregateste si se realizeaza si prin acest rit numit Dragaica.

Reporter: Despre targul Dragaica se vorbeste si in carti din istoria literaturii romane, carti de referinta chiar…

Viorel Francu: … da, da, da. Dimitrie Cantemir scria in Descriptio Moldaviae despre dragaicuta, aleasa dintre cele mai frumoase fete: norodul si la noi in Moldova ca si in alte tari se inchina si acum in poezii si cantece la cativa zei necunoscuti care se vede se trag din idolii cei vechi ai dacilor asa cum sunt Lado, Mano si zana Dragaica. In viziunea voievodului carturar, Dragaica se confunda cu Ceres, zeita romana a vegetatiei si agriculturii, dandu-i acesteia o interpretare mitologica.

Reporter: La inceput, Dragaica se baza pe schimbul de produse, in timp a devenit un targ comercial.

Viorel Francu: Desigur, daca la inceput Dragaica a fost desprinsa din vechile culte agrare, sensul magic s-a diluat si apare partea de comert, la care se adauga aspectul de agrement si capata pondere fiind determinant in final. In opinia istoricilor Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu astfel de nedee se petreceau si in Carpatii Meridionali si Orientali. Acele targuri de doua tari. Primele informatii despre Dragaica buzoiana apar in istoria orala in care se spune ca primul targ a avut loc intr-una din poienile din Muntii Podul Calului, o zona in care interfereaza cele trei provincii romanesti. Buzaul la acea vreme era cunoscut ca un spatiu in care pastoritul era principala ocupatie a oamenilor. De aici si un surplus de lana care era adunat si care trebuia sa creeze un debuseu. Acesta a fost unul din motivele pentru care au inceput schimburile de produse. Adica in acea poiana din zona Penteleu, crescatorii de oi se intalneau cu cei din zona Transilvania, a Brasovului in special, pentru a face acest schimb de produse. Dadeau lana si primeau unelte si fieraraie din Transilvania, vite din Moldova. Nu numai elementul de comert a primat in acest sens pentru ca o data intalniti in acea zona, negustorii veneau impreuna cu familiile lor, iar cei care aveau baieti sau fete de casatorit veneau cu ei si acolo se faceau primele legaturi interfamiliale. La vremea respectiva se legau logodnele si aveau loc petrecerile in acest sens: se beau aldamasurile. Era o legatura foarte frumoasa intre lumile care veneau atunci in Dragaica!

Reporter: Putem explica in acest sens si atractia romanilor pentru Dragaica!

Viorel Francu: Da, si haideti sa vedem in acest sens localitati din judet in care se regasesc populatii din zona Moldovei si Ardealului. Unguriu, Saseni. E un mixtum compositum al populatiei. Insa dezvoltarea Dragaicii s-a intamplat abia in 1431, in timpul domniei lui Radu al II-lea, cand acesta da niste scrisori si niste hrisoave catre negustorii brasoveni prin care se faciliteaza accesul acestora catre zona Buzaului cu diferite produse. Dar, la 1500 cand se infiinteaza resedinta episcopala atunci Buzaul cunoaste un adevarat inceput de dezvoltare economica fiind la intersectia drumurilor cunoscute comerciale. La 1525 este cunoscuta aceasta crestere economica. Abia in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea este mutat la marginea Buzaului pentru ca la Penteleu distanta era foarte mare. Dragaica era mutata ca targ la Bancesti, un sat apartinator comunei Simileasca, azi cartier al Buzaului. Deci, vorbim despre implinirea a 240 de ani de atestare documentara a targului Dragaica!

……………….

error: Continut protejat

Pin It on Pinterest