0774/982.049

Mi-e dor de Dragaica! Si mie, ce-i drept, insa am tot auzit zilele acestea de cand a inceput cel mai mare targ dintre tari, spunandu-se in diverse medii asa ceva. Dorul de Dragaica, imi explica prietena mea psiholog, arata ca buzoianul si-a asezat Dragaica la loc de cinste intre cele mai apropiate evenimente, oameni si fapte din viata sa. Simte Dragaica parte a propriei existente si este un aspect intrat in obisnuinta deja de 240 de ani, cati implineste in 2018 Dragaica noastra, motiv de a configura blazonul Buzaului.

In acest an, iarmarocul care se vrea a fi in scurt timp, are la baza producatorii de carnati iuti de Buzau, blanarii Aradului, Neamtului sau zonei de centru a tarii, comeriantii de comedii care, totusi, s-au inmultit de la un an la altul precum le-a sporit si pretul biletului pentru trei sau cinci minute de distractie altfel, dar si miticarii nostri pentru ale caror produse inainte de ora 10 este coada de peste zece metri. In fapt, imi explica un tarabagiu care si-a adus marfa proaspata din engros-urile Capitalei, cel care vinde mici este recunoscut pentru calitatea alimentelor oferite in tot anul, caci buzoienii care vand vechituri in Talcioc de la el mananca, e verificat destul si nu au avut efecte adverse. Tiganul rade si pleaca, are un client la palarii din plastic.

Astazi, sambata, 16 iunie si duminica, 17 iunie, la concurenta cu Bobas 2018, mitingul aerian de la Boboc, este Festivalul concurs national de muzica populara Benone Sinulescu, aflat la editia a doua. Celebrul Benone de la Siriu a invitat in festivalul care ii poarta numele, lucru rar in muzica populara romaneasca pentru o vedeta populara aflata inca in viata, nume mari ale scenei cu doine si tipurituri. De la ora 16, in weekend, buzoienii au pentru ce sa mearga in Dragaica. E alai mare cu vedete populare romanesti de prima mana.

Tot uit sa revin la Viorel Francu, scriitorul fost jurnalist care stie atat de bine cum e vorba din filele galbene de istorie despre Dragaica, targul care se muta in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea la Bancesti, cartier al comunei Simileasca, azi cartier al orasului Buzau. Alexandru Ipsilanti incredinta targul Episcopiei. 240 de ani de la prima atestare documentara. Si o dragoste greu de explicat pentru copilul care astazi intra in Dragaica cu ochii in telefon si nu la comediile care iti taie rasuflarea la doar cativa metri deasupra pamantului pentru ca intr-o alta secunda sa te relaxeze rapid!

Reporter: In acea perioada, Dragaica era singurul targ in zona Buzaului?

Viorel Francu: Paralel cu targul de la Simileasca, se doreste de catre negustori un nou targ – al raului Buzau. Acest targ urma sa functioneze spre catunul Posta. Era mai aproape de oras. Negustorii il numeau Balciul raului Buzau. Nu primeste aprobare pentru ca functiona in paralel cu cel de pe mosia Banceasca. Abia la 4 iunie 1864 aproba infiintarea Targului Dragaica la marginea orasului si care dura de la 8 la 18 iunie. Imediat il viziteaza si printul Carol si apoi merge in munti, la Valenii de Munte, unde este ranit de un cal. Vizita printului Carol in balci poate fi un motiv in plus pentru autorii de manual scolare de a sublinia importanta comerciala a targului in viata economica a secolului al XIX-lea. Si ca sa va spun pentru amuzament … Ceausescu mergea la vanatoare la ursi. Se stie. Cand a venit printul Carol, prefectul judetului era Pantazi Ghica. El a vrut sa faca o vanatoare de ursi pentru printul Carol. A mers acolo unde trebuia, numai ca nu au gasit un urs care sa stea sa fie impuscat. Si atunci au tocmit niste tigani, ursari care au venit cu un urs din cel dus de nas la balciuri sa joace. Tiganii vin cu ursul in bataia pustii, trage Carol si nu-l nimereste si ursul cand a auzit zgomot a inceput sa joace.

Alta povestire arata ca in Dragaica a venit senatorul Alexandrescu de Rm. Sarat, in perioada interbelica. Un hot de Bucuresti i-a furat portofelul. Ei, sa vezi ca a existat o interpelare in Parlament in sensul ca ala nu a fost prins, iar parlamentarul a dat in judecata Primaria Buzau si pe politistul Jalova care era sef ca ar fi pe mana cu hotul. Paguba a ramas, ca nu a gasit banii.

Harry Pil, mare regizor german, a debutat in perioada interbelica in Targul Dragaica – a fost mancator de flacari. Pil a avut peste 150 de filme. E cunoscuta expresia epoca Pil. Apoi a urmat calea cinematografica, regizor, actor s.a.m.d.

Reporter: Suntem in anii 1800…

Viorel Francu: Din momentul in care se statueaza ca Dragaica sa functioneze in Posta, Buzaul incepe in secolul al XIX-lea, mai ales cand se infiinteaza si calea ferata Buzau-Nehoiu, orasul infloreste, la fel si Dragaiaca. Vin oameni din mai multe zone ale tarii. Daca la inceput se facea schimb de cai, acum vin si mai multe produse. Ceea ce lipsea la Buzau se cumpara de aici. Ce aveau nevoie ceilalti, tot de aici lua. La 15 august 1916, Dragaica isi intrerupe activitatea pentru ca Romania intra in Primul Razboi Mondial si, abia dupa acest razboi isi reia locul cuvenit ceea ce dovedeste inca o data eficienta ei economica. Dupa reconstructie vin tot mai multi oameni. Culmea, Buzaul infloreste. Apar noi hoteluri si linii de autobuz. Calatorul beneficiaza de ele. Ceea ce da o nota buna in perioada interbelica, Primaria interzicea cu desavarsire comercializarea in Dragaica a produselor aflate in magazine!

Reporter: Din ce inteleg eu, ca jurnalist, acest lucru il incearca timid si autoritatile prezentului, in speta Primaria Buzaului in calitate de organizator principal…

Viorel Francu: Acolo nu se venea decat cu produse mestesugaresti, cu lucruri care nu se comercializau decat in magazinele obisnuite. Acuma vreau sa va spun ca e un proces complicat. Dupa 1944-1945, Dragaica a avut si ea de suferit. Administratia sovietica, prin comisariatul de control de aici a interzis Dragaica asa cum ceruse in martie 1945 generalul Emil Pricopiescu, prefectul judetului Buzau, pentru ca ei aveau alte probleme. Ei au confiscat utilaje si unelte agricole detinute de particulari, faceau colectari de cereale… era logic ca nu mai putea functiona normal. Se infiripeaza abia pe la 1948, in nord-estul orasului, in vechiul obor de vite. In vecinatatea Postei era un aerodrom sovietic si nu mai putea fi acolo Dragaica. Targul raman aici, la obor, pana la industrializarea Buzaului. Apare Contactoare, Bazinul Olimpic, Sala Sportului. In 1971 e mutat pe fostul amplasat unde s-a consacrat, la intrarea pe platform industrial in muncipiului Buzau. Propaganda comunista a acordat un spatiu foarte mare. S-a organizat o grandioasa parada a costumelor populare, participantii au plecat din centrul orasului, au trecut prin Bariera Ploiesti si au mers spre Dragaica unde a avut loc un amplu program folcloric. Prin anii 1960, un brand al Dragaicii era vanzarea de posete din vinilin. Se facea vorbire despre acest lucru.

Reporter: Dar dupa 1990, dupa Revolutia stiuta si de noi, cum a devenit Dragaica?

Viorel Francu: Dupa 1990, in noua conjuncture politica s-a propulsat economia de piata si apar primii intreprinzatori declarati. Dragaica a inceput sa se miste! Desi in perimetrul blciului mai erau de vazut fel si fel de magazine ICSMA, ICSMI, ICS… ale statului. Totusi, inceputurile anilor 1990 consemneaza o evolutie a Dragaicii. Apar si situatii controversate: targul Dragaica, decid autoritatile vremii, sa treaca de FC Gloria astfel incat acest club sa beneficieze de veniturile targului. Se ajunge la o situatie hilara: comerciantii din tara sunt indreptati pentru aprobari catre clubul de fotabl. Ia sfarsit si acest episod! Pentru buzoieni targul Dragaica avea o conotatie mult mai puternica decat clubul de fotbal de altfel cazuta irevocabil in ligile inferioare! An de an autoritatile au facut investitii in Dragaica, l-au amenajat si au atras comercianti din tara. Dragaica s-a transformat radical din 2016 cand autoritatile municipal decid ca targul sa functioneze dupa regulamentele din perioada interbelica. Eu cred ca e un aspect foarte bun! Apar locuri amenajate pentru mestesugari, olari, tesatoare, vin ansamblurile folclorice… targul e iarmarocul de altadata. Este si comert, si traditie si divertisment. Dragaica se va impune ca pe vremuri ca unul dintre cele mai mari iarmaroace si punct de atractie pentru turisti.

Reporter: Da, iar parada din 1971 a fost cumva reconstituita in acest an… si sa nu neglijam aspectul economic, Dragaica produce de la sine!

Viorel Francu: Dragaica este brandul Buzaului! E o traditie, un obicei popular, partea economica cea mai vizualizata de catre cei care nu sunt din Buzau!

error: Continut protejat

Pin It on Pinterest