0774/982.049
  • Orasul Buzau – pol activ pentru navetisti zilnici de la o suta de kilometric distanta. 90 la suta dintre locurile de munca ale judetului sunt in orasul Buzau.

  • 800 de buzoieni isi gasesc lunar un loc de munca.

  • Zona Industriala a orasului Buzau inghite 700 dintre noi angajati lunar.

  • Buzaul duduie economic si ar trebui sa se creeze o zona metropolitan.

Modelul oraselor mari care se dezvolta fie in jurul platformelor industriale de la margine, fie datorita afluxului mare de investitori straini, dar nu este cazul nostrum, este incet-incet preluat sau mai bine zis fenomenul cuprinde si orasele medii de nivelul Buzaului. Avantajul acestui oras este dat de Zona Industriala din care nu s-a daramat, ci s-a reinventat si resu

scitat. De la metalurgie pana la alimentatie, confectii, informatica si servicii, in Zona exista toate tipurile de activitati care dau suflu economic orasului cu aproape de 700 de noi angajari lunare.

Radiografia orasului in judrul caruia se invart mai multe zone limitrofe, dar si a oraselor ce s-au dezvoltat cu zeci de ani in urma doar printr-un singur mod o realizam impreuna cu Ionel Tociu, directorul general al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca a carui concluzie poate fi de necrezut sau poate fi concluzia prezentului in care se dezvolta un oras ramas in urma la Curbura Carpatilor si care incearca nu sa treaca linia de finish, ci sa urce in clasament: Buzaul duduie!

Reporter: Buzaul ca judet a inceput sa urce deasupra mediei privind rata somajului. Acest aspect inseamna ca a inceput sa scada rata somajului?

Ionel Tociu: Anul 2018 a fost unul special. Cea mai mare surpriza a fost ca din luna ianuarie rata somajului a inceput sa scada, dar si ca in ianuarie, februarie si martie numarul de angajari s-a mentinut undeva in jur de 900 – o mie de persoane, lucru nemaintalnit in judetul Buzau in luni de iarna cand de obicei se disponibiliza. Aceasta insemana ca in martie, pentru prima data, rata somjaului a ajuns la 7,99 la suta, iar pe primele trei luni 2500 de oameni si-au gasit un loc de munca.

Rep.: Desigur, exista un numar de locuri de munca noi ce apar zilnic. Ce situatie aveti?

I. Tociu: Daca ar fi sa ne raportam la numarul de locuri de munca, zilnic avem 220-240 de locuri de munca noi vacante, ofertate de angajatori, plus pe EURES, locuri de munca in strainatate garantate de statul roman, asta ar insemna 1200-1250 de locuri de munca pe zi. Problema este alta. Somajul structural care isi arata coltii din ce in ce mai pregnant. Adica angajatorul are alta nevoie decat ceea ce exista in piata, decat formarea profesionala. Se observa si un fenomen. Persoanele care sunt in somaj indemnziat, pentru ca sunt doua categorii de someri. Somerii neidemnizati – beneficiarii legii 416 si nu numai, si somerii indemni.zati care au avut anterior un loc de munca, insa din diferite motive sunt someri indemnizati. Din 14.000 de persoane aflate intr-o forma de evidenta si plata, someri neindemnziati sunt 12.500. Diferenta inseamna ca e reprezentata de persoanele care stau in somaj in medie patru-cinci luni de zile. Rare sunt cazurile care sa stea 12 luni. Sunt persoane intre 35 si 40 de ani care au cultul muncii si isi cauta loc de munca si se straduiesc sa il ocupe. Asta inseamna media de 800-900 de locuri de munca lunar.

Rep.: Care este factorul principal de dezvoltare al orasului Buzau?

I. Tociu: In judet este clar municipiul Buzau si in oras este strict Zona Industriala a urbei. Din nefericire, cu rare exceptii nu mai exista nimic in judetul Buzau. Ea inghite lunar 90 la suta dintre persoanele nou angajate. Nu s-a daramat nimic, din contra s-a retehnologizat si modernizat. S-a ajuns in situatia ciudata de a se face naveta zilnic de la Nehoiu, de la o suta de km. La fel, din Rm. Sarat, zilnic. Alta situatie ciudata … Bazinul Pogoanele care inseamna bazin eminamente agricol a absorbit mecanici agricoli si reparatori auto, dar mai mult nu mai poate cuprinde. Saturatie! Beneficiarii de venit minim garantat provin din bazine de ocupare altele decat Buzau. Patarlagele, Nehoiu, Rm. Sarat. Au fost zone monoindustriale. Foresta Nehoiu pentru Nehoiu. Acolo, e si alt fenomen. Le e mai usor sa plece peste Carpati si sa lucreze. Omul din Buda sau Nehoiu refuza un loc de munca la Buzau sau Pogoanele. Din multe motive. Primul – naveta.

Rep.: Ce domenii de activitate are Zona Industriala?

I. Tociu: Toate. De la chimie, constructii grele, la prelucari mecanice, alimentatie, confectii, prestari servicii, IT. Tot. Comert. Deci, Buzaul duduie economic. A ajuns in zona in care e atat de strans ca teritoriu incat trebuie sa se dezvolate peste zonele limitrofe. Poate ar fi cazul unei zone metropolitane. In acest caz trebuie sa aduci comunele limitrofe in ceea ce la tine inseamna dezvoltare. In in mod sigur primarul Constantin Tom stie acest lucru.

Rep.: Insa, fiind atat de multi beneficiari ai venitului minim garantat, numar care pozitioneaza judetul Buzau pe nedoritul podium national, ce se poate face pentru ei astfel incat sa nu mai impovareaza rata somajului?

I. Tociu: In primele trei luni ale anului am scos din plata aproximativ 2.000 de beneficiari. Fie au refuzat un loc de munca, fie nu au venit sa-si innoiasca cererile. Iti trebuie mult discernamant cand faci asa ceva. Dar cand locul de munca oferit este la o distanta sub 20 de km fata de casa il scoatem din plata fara alte discutii. Dar daca este la peste 20 km si in zonele respective nu e nici posibilitate de naveta … e mai greu.

Rep.: Dar zona paralela cu Valea Buzaului, ma refer la Valea Slanicului de la Maracineni in sus pana la Lopatari… tot zona dezvoltata pe lemn a fost. S-a terminat si acest capitol ori se scoate lemn din padure mai dificil, deci sunt putini cei care incalta cizmele dimineata si arunca drujba in spate. Cu zona aceasta ce se intampla?

I. Tociu: Ar fi o crima sa scoti persoane de aici din indemnizatia de plata. Nu au alta solutie. E singura sursa de venit a lor.

Rep.: Reversul medialiei este ca angajatorii desi cauta forta de munca si in cele din urma gasesc cumva, nici nu ridica nivelul salarial astfel incat sa devina atractivi.

I. Tociu: Aici e o alta discutie. Un alt unghi. In conditiile in care este o asemenea ferocitate concurentiala pe piata, toti angajatorii se duc clar, cu costuri cat mai jos ca sa reziste pe piata. In acelasi timp, nici forta de munca nu poate fi tinuta jos, sa nu fie platita la un nivel real pentru ca si noi suntem intr-o tara membra UE. Romanul nostru calatoreste si decat sa-i dea el, angajatorul roman, un salariu minim pe economie, mai bine merge in partea cealalata. Si de-abia asteapta ceilalti. Citeam acum ca Germania are libere 1,8 milioane de locuri de munca pe care le va imprastia, intre ghilimele fie spus, in UE cu mesajul Cine vrea?. Asa de mare este dezvoltarea economica a Germaniei.

Rep.: Nu ne comparam nicidecum cu Germania, insa si la Buzau este adusa forta de munca, daca putem crede, mai ieftina decat la noi…

I. Tociu: In special in chimie. Mase plastic. Oricum sunt mai bine platiti in Romania decat in tarile lor de origine si sunt calificati. Inginerii nostri chimisti nu mai sunt, iar generatia Star Trek nu se duce si nici nu e luata in seama daca merge pentru ca taiwanezului, spre exemplu, nu-i trebuie un copil cu diploma frumos colorata, iar el sa fie un destept. Lui ii trebuie punctual un inginer chimist care sa faca productie. Si atunci negasind in Romania, importa forta de munca calificata si inalt calificata. La noi in piata fortei de munca sunt mai ales necalificati. Tinerii nostri au luat sau nu examenul de bacalaureat, fac o facultate, insa nu stiu sa faca ceva cerut in piata. Multi copii pleaca afara sa-si reintregeasca familiile acolo. Parintii au gasit acolo déjà un job pentru copil si asa este filiera.

Rep.: Mai exista o categorie de varsta in piata noastra. A celor de 50 de ani care au fost nevoiti sa declare falimentul propriei afaceri, mai mici sau mai mare. Acum acestia multi, daca tinem cont de ceea ce arata datele de la Registrul Comertului, nu se regasesc undeva… indemnizati sau nu.

I. Tociu: Calitatea de somer sau care nu are un angajament de munca este una liber consimtita si declarata in toata lumea. Suntem o societate libera, nimeni nu mai obliga pe nimeni sa-si declare calitatea de persoana ocupata sau neocupata. Multi spun asa, numai atatia someri sunt? Da. Daca vreau sa-mi declar starea o fac, daca nu.

Rep.: Este si scaderea demografica un factor de reducere a ratei somajului?

I. Tociu: Este intr-adevar si scaderea demografica un fenomen, insa nu se reflecta in acest indicator. Dar persoanele care decedeaza ies din calitatea de persoana ocupata.

error: Continut protejat

Pin It on Pinterest