0774/982.049

Vara 2018 pare sa fie una realmente de exceptie pentru Ferma si Pepiniera Pomicola Istrita aflata in subordinea Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Bucuresti. Deschiderea sau mai bine spus, vestile bune au fost aduse de cirese. In primul rand deoarece a fost o productie buna, extrem de bine apreciata in piata si, in al doilea rand, datorita contractelor de export pe care profesorii de la Istrita le-au obtinut chiar pentru aceste cirese cat oul de porumbel, la propriu.

Daca pomicultorii, viticultorii si legumicultorii au deplans in iunie lipsa ploii, deci a umiditatii necesare in culturi, la Istrita nu a fost cazul, preciza intr-un interviu pentru www.buzaulinreportaje.ro cercetatorul Petre Grivu, directorul Fermei Istrita, datorita sistemului de picurare pus in functiune recent. O livada imensa care detine sistem independent privind apa necesara dezvoltarii fructelor! Pentru ca deja iulie isi face loc serios in calendar, ochiul pomicultorului se duce spre prune.

In livada profesorilor de la Istrita exista pe rod soiul de prune Centenar care s-a parguit deja si astepata maturitatea coacerii pentru a porni spre pietele romanesti, intr-o buna parte, dar mai ales la export.

Am discutat cu directorul Petre Grivu despre succesul in Occident care se contureaza pentru recolta de prune, dar si despre cel al cireselor in Belarus, acest aspect venind dupa ani de zile de contracte derulate cu piata rusa pana la instituirea embargoului actual. Atunci, si nu sunt ani multi in urma, fructele de la Istrita ajungeau pe piata moscovita unde se licita chiar, pentru ca ulterior acestea sa mearga pana in Mongolia. Embargoul rusilor a schimbat insa politica de vanzare din statele membre ale Uniunii Europene.

 

Reporter: Care a fost zona in care ati facut export de cirese in iunie 2018?

Petre Grivu: Anul acesta am facut export de cirese in Belarus. Asa cum se stie pe piata Rusiei inca mai functioneaza embargoul impus de Putin, asa ca ne-am orientat spre Belarus unde le-am valorificat cu un pret mai bun  decat ne-am fi asteptat.

Reporter: Faceti deci comparatie cu ceea ce ati distribuit si pe piata romaneasca…

Petre Grivu: Tin sa mentionez ca in paralel am livrat cirese si pe piata Romaniei pentru consum in stare proaspata, pentru consum, cirese de o calitate foarte buna in asa fel incat am constiinta impacata ca mananca si romanasii nostri cirese foarte bune! Ciresele noastre au fost foarte gustoase si aproape bio. Spre Belarus pretul a fost mai mare cu 1,5 la suta mai mare decat am livrat in Romania. Noi, pe piata din tara dam cu un pret care ajungea dublu la taraba, deci la consumator.

Reporter: Ce sa inteleg cu acest 1,5 la suta, adica pret aproape dublu in Belarus?

Petre Grivu: Da, aproape dublu, pret foarte bun. Am dat in aceasta tara cu pret cam cat a fost la noi in tara, la taraba, pret pus desigur de catre cei care au achizitionat la prima mana de la noi, de la ferma. Am livrat o cantitate buna, cam 40 de tone la export si peste 70, daca nu 75 de tone, pe piata interna. Ultimele cirese le-am livrat pentru compot, deci pentru industrializare.

Reporter: Ciresele de la dvs. au fost atat de apreciate, chiar admirate cu ocazia Zilei Ciresului…

Petre Grivu: … da, pe 9 iunie 2018 am avut aceasta sarabatoare devenita traditie la Istrita in care am prezentat soiurile de la noi si am avut invitati din tara. Am avut concurs de cirese. Peste 50 de probe. Fara falsa modestie, ciresele de la Istrita s-au clasat dupa toate criteriile – calitate, gust, aspect, tot ce se cere – numai pe primele locuri. Deci raman in cultura pentru ca Istrita are si sectorul de producere de material saditor pomicol. Soiurile din plantatia comericala se regasesc in pepiniera si le putem oferi celor care doresc fie sa infiinteze o livada cu ciresi, fie sa aiba un pom, doi, trei in curte.

Reporter: Dupa cirese ce urmeaza la Istrita?

Petre Grivu: Prunele. Avem si aici fructe de o calitate deosebita gratie starii de fertilitate a solului, gratie faptului ca le asiguram irigare permanenta, deci practic pomii de la Istrita nu suporta efectele negative ale secetei cu care s-au confruntat celelalte plantatii din Romania.

Reporter: Care este primul soi care se coace?

Petre Grivu: Centenar. La inceput de august, dar il avem in cantitate mai mica. Urmeaza pe la 20 august soiul Stanley cu fructe aspectuoase si foarte productiv si in septembrie se incheie campania prunului cu soiul Ana Späth, un soi deosebit si foarte cautat, de o calitate foarte buna, in Romania este ultimul soi de masa. Este soiul care reprezinta ponderea specie prun si se gaseste in cantitatea cea mai mare in piata la acel moment. Se preteaza foarte bine pentru magium fara adaos de zahar – gem bio sinonim cu cel de la Topoloveni care se face in cea mai mare parte tot din prune de la Istrita. De asemenea, Ana Späth e bun pentru compot, dar si pentru tuica. In fapt suntem in anul prunei, dupa cum spun specialistii. La prun avem 40 de ha. Vom livra si e piata locala, dar si la export. Probabil ca vom merge la export in Vestul Europei, probabil in Germania, Olanda, insa dupa vizionarea la fata locului se va decide unde merg prunele in  mod exact. Noi ne dorim macar pretul anului trecut la prune! Speram!

error: Continut protejat

Pin It on Pinterest