0774/982.049

Ciobanii Buzaului ocupa in mod istoric si teritorii de campie, insa zonele montane au fost cele mai dorite si mai propice pastoritului cu oi, in mod deosebit. Notiunea de arie protejata este una moderna, in trecut ciobanul fiind cumva stapanul muntelui, cel care stia cel mai bine si numarul animalelor salbatice, dar si proprietarii pasunilor, si, ce-i drept, cel mai fericit om pentru ca se bucura de linistea si frumusetea alpina!

Am mers si in campie, tocmai la Scutelnici si am cautat ciobanii Baraganului intre ciulini, pamant urland de sete de hrana si oieri nemultumiti. Am avut noroc sa gasesc o stana langa una dintre putinele fantani din campia surda, deci si animale frumoase, bine hranite si branza extrem de buna! Cea mai mare nemultumire era legata insa de spatial de pasunat. Spun ei, Nicu – ciobanul parca iesit de la sala de forta – si Vasilica – baiatul lui din Smeeni care a dat cartea pe meseria asta milenara -,  spun ca oamenii au bine dezvoltat simtul proprietatii si le dau cu greu campia la pasunat. Atacul animalelor le da de furca, dar nu au multe solutii.  Merg pe sub padurea de salcami si inspre sat, in acea zona unde stiu ca au mai ramas doar batranii si ii lasa cu animalele contra unei bucati bune de branza, iar noaptea dorm la aripa precum iepurii.

Urc pret de cateva randuri inapoi, spre Varlaam. Unde tot un cioban Nicu raporteaza pretul branzei la pretul benzinei. Tocmai de aceea sub 25 de lei kilogramul de branza de oaie nu ar da un gram! Nicu e baiat cunoscut ca fiind de o viata cioban sus la poiana cu narcise din Penteleu. Isi intinde cu exactitate piciorul cu cizma din cauciuc peste cateva albastrele, isi pune o mana in sold si imi explica: Doamna, stiti ce? Eu fac bine muntelui ca ma duc sus cu oile mele, dar mai sunt ciobanii care vin cum vor ei dinspre Covasna si ei nu respecta normele dintr-o zona din asta protejata cum e si Siriu si Penteleu! Dar narcizele miros grozav! Sa nu credeti ca am scris gresit, nu l-am putut nicum face sa inteleaga ca narcisa nu e narciza! Cum, bre, ca narcize le vad eu! La picioarele lui sta lenesa o femela de Ciobanesc carpatin. Ciobanul spune ca are trei fete la stana pentru ca sunt mai cuminti, mai docile. Si mai are trei baieti batrani si acum trei tineri. Va pastra doar unul tanar pentru ca la sase sute de oi ii ajung cainii acestia. Il supara ursii, lupii si rasii care ataca des.

Nu despre narcise am sa-i intreb pe specialistii in proiecte pe fonduri europene ai Consiliului Judetean Buzau care tocmai au depus o documentatie in acest sens pentru cele doua rezervatii pentru care institutia e custode.

Excelentul profesor de geografie Anca Stilpeanu, acum specialist al CJ Buzau imi explica un aspect inedit al recentului proiect pe fonduri europene: in jurul stanelor vor fi amplasate garduri electrice menite sa-I ajute sip e ciobani, sa le fereasca animalele de carnivore, dar si pe ei: In cele doua situri Natura 2000 activitatile de pastorit sunt considerate traditionale, fiind practicate de multe decenii. Spre exemplu, la nivelul anilor 1970, in arealul care se suprapune in prezent peste situl Penteleu existau noua stane, iar in arealul suprapus sitului Siriu existau 11 stane. Desi in decursul anilor numarul acestora a scazut, activitatea de pastorit se pastreaza, arealele de pastorit ramanand relativ constante. In prezent, in cadrul celor doua situri se afla localizate 13 stane (noua stane in situl ROSCI0229 Siriu si patru stane in situl ROSCI0190 Penteleu). Cele mai multe stane sunt inregistrate in localitatile Siriu si Chiojdu. Stanele din situl Siriu se concentreaza in zona pajistilor montane, in zonele Chiojdu Malaia (trei stane) si Valea Mreaja. Cele trei stane din situl Penteleu se afla in zona Vf.  Penteleu-Poalele Penteleului, Vf. Coraiu si in Valea Cernatu.  Dimensiunile stanelor variaza de la o stana la alta in functie de efectivul de animale. Perimetrul total al tarcurilor ce adapostesc animalele variaza intre 135 metri liniari si 3680 ml. Pentru reducerea conflictelor om-carnivore si conservarea speciilor de interes comunitar Ursus arctos, Canis lupus si Lynxlynx se propune amplasarea de garduri electrice. Scopul gardului electric la stana este de a delimita o anumita suprafata si de a pastra intr-un anumit perimetru animalele domestice si de amentine la distanta posibilii pradatori. Sistem de garduri electrice pentru animale se compune din sursa de curent electric, generatorul de impulsuri, componente de imprejmuire si o serie de elemente menite sa asigure functionalitatea sistemului in conditii de siguranta.

In medie, o stana din cele doua situri ale judetului Buzau are intre 200 si 700 de oi si sase caini de paza care nu sunt perfect eficienti impotriva atacurilor ursilor, rasilor si lupilor, arata un studiu al profesorilor de la Facultatea de Geografie din cadrul Universitatii Bucuresti, studiu realizat la cererea CJ Buzau. In perioada de studiu, 2011-2016, profesorii spun ca au avut loc 753 de atacuri ale carnivorelor la stanele din cele doua situri, cu o medie de 18 atacuri/stana in Penteleu si sapte in Siriu. Tocmai de aceea se impune acest sistem cu garduri electrice, dar si alte masuri suplimentare.

Recent am vazut un astfel de gard electric in zona pajistilor ce apartin Hergheliei Cislau. Caii, imi spune un ingrijitor, simt repede impulsul de slaba tensiune si se retrag, nu merg la pasunat unde ar avea ei dorinta, ci unde trebuie potrivit unui plan bine gandit de catre personalul hergheliei cu Pur Sange Englez si Ghidran. Probabil ca tot o sursa asemanatoare va fi folosita si in acest caz al celor doua situri naturale aflate in custodia CJ Buzau: Sursa de enrgie poate sa se concretizeze fie in reteaua electrica, fie in acumulatori reincarcabili, acumulatori de unica folosinta sau panouri solare. Cele mai avantajoase alegeri din punct de vedere financiar sunt acumulatorii reincarcabili si panourile solare. In functie de particularitatile fiecarui sistem, ele pot fi utilizate simultan. Pe piata de profil exista diverse generatoare de impulsuri, ce se diferentiaza intre ele prin prisma energiei de impuls si a dimensiunii de teren pe care pot fi utilizate. Un generator de 2 Joule va face fata cu brio necesitatilor pe care un gard pentru animale cu blana scurta le impune, in vreme ce animalele cu blana groasa impun utilizarea unui aparat putin mai puternic, de pana la 5 Joule. Pentru animalele de dimensiuni mari, incluzand aici ursii, lupii si rasii, se recomanda generatoarele cu energie de impulsde minim 5 Joule. Orice aparat care depaseste aceasta limita este potrivit pentru gardurile mai lungi, unde iarba este inalta, iar animalele mai greu de pazit. Pentru imprejmuirea propriu zisa a perimetrului se utilizeaza firul sau banda. Acesta trebuie sa dispuna de o conductivitate optima, pentru a adapta energia in functie de parametri precum aparatul generator de impulsuri si lungimea gardului. Alte elemente ale componentelor de imprejmuire sunt stalpii. Se utilizeaza atat stalpi din plastic, cat si din metal sau fier. Se pozitioneaza la distante egale. O componenta importanta a gardului este manerulce permite accesul in interiorul perimetrului si parasirea acestuia. In aceasta categorie de componente se includ si cele de izolarea firului prin care trece curentul electric.

Daca ar fi in domeniul privat, un astfel de gard electric poate nu ar fi de maxima noutate pentru ca exista ferme in Romania cu sute de animale, mai ales vaci, oi si capre, si un singur cioban, in speta chiar gardul electric. In Siriu si Penteleu, acesta ar fi al cincilea proiect cu finantare europeana si unic pentru ambele situri. Profesorii citati anterior fac recomandarea ca un cioban sa aiba un caine format strict pe langa turma, fara a permite accesul copiilor sau al turistilor si, desigur, masuri suplimentare. Ei dau exemplul judetului vecin, Vrancea unde gardurile electrice in jurul stanelor sau al culturilor agricole a fost bine primit de oamenii locului care au participat activ la acest tip de management in situri.

Noutatea aceasta, spune prof. Anca Stilpeanu are si rol de constientizare: In primul rand, tipul de gard va fi ales in functie de animalele imprejmuite si de riscul de atac al carnivorelor. Generatoarele de impulsuri folosite la gardurile electrice pentru oi trebuie sa fie mai puternice, intrucat ele dispun de blana si nu prezinta o sensibilitate la fel de mare la curent precum animalele cu blana scurta. De asemenea, se utilizeaza firul pentru imprejmuire, in mai multe randuri. Gardurile electrice pentru bovine necesita utilizarea unor aparate normale. Desigur, alegerea lui variaza in functie de diversi factori: lungimea gardului, lungimea ierbii, tipul solului etc. Pentru animalele salbatice se folosesc aparate puternice, importante fiind vizibilitatea gardului si calitatea materialului. Se recomanda folosirea a doua fire electrice, la distante de 20 de centimetri si 70 de centimetri de pamant. De asemenea, se pot folosi si benzile cu insertie de sarma.

Alimentarea cu electricitate a gardului se poate face fie de la o sursa de curent, fie de un generator cu un panou solar. Utilizarea panourilor solare prezinta un mare avantaj deoarece nu necesita activitati dese de ingrijire, se pot incarca cu energie solara din aprilie pana in septembrie, chiar si pe vreme noroasa. Gardurile trebuie echipate cu minimum 6 fire, dispuse paralel, alternandu-se sarcinile (+, -, +, -, +, -). Daca firul de jos se afla la 20 cm de sol el trebuie sa fie incarcat pozitiv pentru a opri tentativele de tarare sau sapare.

Curentul electric (impulsul) sau socul emis de generator dureaza doar 0,0003 secunde. Impulsurile sunt despartite de 1,2 sec. Un gard electric este nepericulos, de fapt sistemul este mult mai prietenos pentru animale decat sarma ghimpata care poate cauza ranirea animalelor care vin in contact cu aceasta. Socul simtit este o combinatie a voltajului din gard si a timpului impulsului electric. Cu cat este mai mare socul primit de animal, cu atat mai lunga va fi amintirea acestui soc si cu atat mai mult va fi evitat gardul in viitor. 

Inaltimea gardului este singura limita pentru animalele care sar. Prin adaugarea unui gard suplimentar in fata primului pentru a largi intregul sistem, saritorul va ezita sa treaca pe deasupra lui. Gardul nu va opri un animal de talie mare care alearga spre el, fara chiar sa-l vada.      Mai mult, majoritatea contactelor cu gardul electric se produc noaptea. De aceea gardul trebuie sa fie vizibil.

Prin realizarea activitatii vor fi atinse urmatoarele rezultate: mentinerea activitatilor traditionale de pasunat, cu rol important in mentinerea starii de conservare a unor specii si habitate de interes comunitar; mentinerea starii de conservare favorabile pentru speciile de carnivore mari din cele doua situri; diminuarea conflictelor de mediu dintre crescatorii de animale, gestionarii fondurilor de vanatoare si activitatile de conservare. Imbunatatirea nivelului de constientizare al populatiei privind rolul celor doua situri Natura 2000 pentru asigurarea de servicii ecosistemice esentiale pentru comunitatile locale.

error: Continut protejat

Pin It on Pinterest