0774/982.049

Mii de oameni. Valuri imense care intra inca de la ora 9. Zona Industriala a orasului Buzau a fost cu adevarat folosita la maxim in ultimele doua saptamani. Nu au fost autotrenuri la incarcat de ulei sau zahar, ci iubitorii de Dragaica. Nu vin din zona centrala a orasului, ci mai ales de departe – Urlati, Amara, Izvorani, ba dinspre Brasov, Nereju din Vrancea, Ianca, Vanatori de Galati, Chilii de Buzau… imaginati-va ca sunt cativa oameni cu care eu am interactionat scurt, insa in jurul meu sunt deja sute de oameni. Unul cu sapca si ghiuluri isi apeleaza iubita: ii spune sa nu faca bagajele ca vrea sa stea si la Smiley. Mai zabovesc secunde bune langa el si aflu ca pleaca la munca in Anglia, langa Londra, si ca si-au luat concediul de odihna special sa vina acasa. Si-au adus copiii o tura in Dragaica, el a venit de dimineata sa cumpere mici si pe seara revin cu copiii la concert, nu stiau ca e seara lui Smiley. Raman pana la pranz, cum am promis in articolul precedent.

E asa de vorbaret incat merge dupa mine pana la standul mare cu fripturi si mici, din stanga scenei. Cred ca a fost cel mai profitabil stand in acest an in Dragaica. Asta discutie avem. Chiar ar fi interesant de stiut asa, aproximativ, cati mici a vandut omul acesta in Dragaica 2018? Va provoc si poate raspundeti! Pentru ca doamna de la Giurgiu, cumva din dreapta spate a scenei, a inceput sa primeasca rezervari de gogosi din oras, in timpul saptamanii. In 2017, o gogoserie, probabil tot aceasta a vandut 200.000 de gogosi. 2 lei bucata… Doamna din Giurgiu spune ca a fost extraordinar de neasteptat anul acesta. Se suna doamnele intre ele sa cumpere cate o sacosa cu gogosi daca una ajunge la mine! Eu fac gogosi, nu vand glume!

Ma plimb efectiv pentru a auzi oamenii. Nu la fel de pozitiv imi vorbeste prima doamna care vinde porumb fiert la intrarea oficiala in Dragaica. E din Ialomita. Este atat de suparata… nici jumatate din profitul anului trecut nu a facut, desi au trecut cu mult mai multi oameni decat anul trecut. Nu e deloc putere de cumparare. Cine are bani seriosi nu vine in Dragaica, merge in concediu in Austria, Grecia, Italia, Franta, aici au remas doar cei cu bani mai putini. Dar poate ca nu toti cei care intra in Dragaica prefera porumbul fiert? Cred ca domnul, mai ales, anul acesta nu-si va putea adauga inca un ghiul din aur pe un deget pe care sa-l chinuie cu ditamai greutatea!

Fals. Falsul merge desigur si intre comedii. Pe celebrele scaune din plastic, detinatorii de comedii isi etaleaza fustele largi si lungi sau pantalonii scurti asortati cu tricou cu doua numere mai mici astfel incat sa scoata la inaintare burta trendy, zic ei. Si ei se vaita ca nu-s incasari bune anul acesta, desi flutura o legatura buna de bancnote care incepe cu doua sute de lei. Daca anul trecut trei minute intr-o masinuta busitoare costa cinci lei, acum sub 10 lei nu exista. Toti si-au dublat preturile si imi explica de ce o tanti cu ani multi in urma mea, dar mare patroana de sistem de distractii: acum e batalie pe un loc in Dragaica! Nu mai vine cine vrea, vine cine poate… si stiti la ce ma refer!

Mda! O fi vreo combinatie de cuvinte pe care trebuie sa o studiez! Plec pentru ca imi face rau sa vad minciuna peste minciuna, oameni cu bani care se vaita si plang dupa bani. Oameni care produc destul de usor bani, dar care nu-i apreciaza! Stand pe scaun, ca de, te duci langa doamna patron ii dai 10 lei si apoi urci in comedie, ei produc bani! Cred ca autoritatile din Buzau au potentat valoarea acestor comedianti in mod nebanuit. Si daca e sa aud vaitaturi… haideti si la blanuri unde o scurta din nurca alba imperiala se duce la 3500 de lei. Fiindca am mers in ultima zi de targ puteam obtine haina superba de altfel, dar nu potrivita stilului meu, cu doar 2000 de lei. Ha! Dar nici bistritenii acestia nu au avut vanzarile scontate. De obicei ultima zi face totul! Si, in urma mea o doamna primeste in locul meu reducerea fara sa i se fi propus! Noroc!

Intre bistriteni si aradeni, un pusti cu caciuli din blana. Nea Milu de la Chilii, primul buzoian cu care am discutat la intrare in Dragaica si care si-a adus nepotul in Dragaica, dar nu prea se indura, baiatul zic, sa dea zece lei ca sa urce in elicoptere, se uita la o caciula. Pretul e modificat. De la 200 de lei, caciula e azi o suta de lei. Care e pretul corect? Batranul isi cumpara o caciula pentru ca nu poti fi muntean fara caciula de blana de oaie. Scoate intai suta de lei si apoi probeaza una singura, stie ca e cea buna! Pune doua degete la tampla si pleaca! Aradenii nu prea mai dau atentie potentialilor clienti. Spun ca a mers bine, romanii din partea asta de tara stiu ce e cojocul! Pentru asta vin in Dragaica dupa mici si bere! Sa-si ia caciula si cojoc! Azi insa sunt dispusi sa reduca pentru a face pe plac oricui! Maine vor fi deja pe drum cu ceea ce le-a ramas!

De ce sa nu mai stau printre oameni si povesti cu si despre Dragaica? E si Ziua Universala a Iei, iar autoritatile din cadrul Primariei Municipiului Buzau au gandit bine cand au decis ca acei oameni care vin imbracati in ie in Dragaica primesc intrarea libera. Nu e mare lucru, imi spune o doamna, cei doi lei, insa conteaza ca iti ridica sufletul de roman trist! Ha! Ce impact! La o masa, patru oameni care zambesc larg. Vad microfonul si se pun pe sotii. Sunt din Amara de Ialomita. Una dintre cele doua doamne poarta ie in mod special pentru ca stie ca astazi ia este regina Dragaicii. Mie mi-e drag sa port ie zi de zi, dar am avut noroc ca am obiceiul acesta pentru ca noi stam cazati la un hotel special pentru a veni in Dragaica acum la final, si am avut ii cu mine! Domnul sot este si el mare amator si purtator de ie si ii pare rau ca nu s-a imbracat si azi, imi spune ca e in sufletul nostru, al romanilor ia. Si e clar ca ia e in suflet, in lada de zestre si in sifonierul modern al multor doamne din zona noastra pentru ca ridic ochii … e plina Dragaica de fete si femei imbricate in ie.

A fost omagiul frumos al autoritatilor cand au gandit sa puna la loc de cinste in ziua dedicata potrivit calendarului Dragaicii – e 24 iunie! Nu zaresc nicicum sanzienele sau dragicutele, dar or fi pe la Padina pe unde se mai tine inca obiceiul acesta. Da spre pranz duminica, este deja atat de aglomerat incat nu mai aud decat zumzete, uneori tipete de copii veseli si inghetata, inghetata buna! si caut calea de iesire pentru ca spre seara revin la concert. Vin pentru seara vedetelor Lucia Dumitrescu si Smiley, eu una, insa afisul serii contine si alte nume faine din muzica romaneasca.

Nu exista concluzii. Simt Dragaica precum o gradina mare in care poate intra oricine vrea sa se simta bine cu ai lui! Cu romanii lui! Dar incerc sa am o discutie telefonica. Il sun pe primarul orasului Buzau, Constantin Toma care este multumit de ceea ce s-a intamplat in acest an aici, la iesirea spre Ialomita, adica in iarmarocul Dragaica. Imi spune ca exista multe ganduri frumoase de la buzoienii plecati la munca in strainatate, ca s-au coalizat in jurul unei traditii si ca o simt mai bine decat noi, cei de acasa, de langa iarmarocul care anul acesta a atins venerabila varsta atestata de 240 de ani, insa in realitate, spun cei care dau pagina dupa pagina ingalbenite ar avea varsta tarii insasi. Dragaica celor 16 seri de spectacole, a sutelor de comercianti de produse cate nu iti poate livra mintea intr-un minut, a celor peste 175000 de vizitatori din prima saptamana de functionare, a copiilor care pun ca activitate principala de relaxare in vacanta de vara drumul spre Dragaica, a batranilor pentru care porumbul fiert din Dragaica si larma din jur este petrecerea perfecta, dar si a tinerilor care au prins gustul concertelor in aer liber este parte din blazonul unui oras intr-o continua deschidere!

error: Continut protejat

Pin It on Pinterest