2.200 de ore de soare pe an. 600 de elevi in prezent, patru biblioteci, 40-44 de ani grupa de varsta predominanta, plus aproape 40 la suta din totalul populatiei au studii medii sau superioare. Este Beceniul poarta al Tinutului Buzaului si al celor peste 4.500 de locuitori! Noua sate premontane ce urca si la 650 de metri altitudine care au la origini industria aurului negru. Prima asezare de pe Valea Slanicului in care scolile au fost sustinute sa existe ca institutii de sine statatoare, iar fetele care au invatat carte aici au fost admise la sfarsit de secol al XIX-lea in numarul cel mai mare de pe intreaga Vale a Slanicului. 119 sonde de petrol in primele zeci de ani ai secolului al XX-lea si zona de baza a portretului Romaniei interbelice pentru ca aici erau extrase intens gaze naturale. In aceeasi perioada, nu mai putin de 3.000 de hectare erau impanzite cu sonde petroliere si exista conducta Arbanasi-Rm. Sarat. Astazi, comuna Beceni!

Beceniul zilelor noastre a fost dintotdeauna capitala Vaii Slanicului. O capitala economica, in principal pentru ca aici coborau muntenii sa bata palma cu locuitorii Baraganului – cojanii, care le aduceau grane. Si nu ii spun in zadar capitala, ci aduc in atentie si perioada prezenta in care factori economici, administrativi si specialisti in ocuparea fortei de munca vorbesc despre Beceni ca fiind orasul de la mijlocul Vaii Slanicului! Iar cei din turismul mare national numesc zona Poarta Tinutului Buzaului! O poarta axata tot pe industrie! Facem popas, pe rand in zona dezvoltata, dupa cum spune Laurentiu Dumitru Constantin, edilul din Beceni, si in industria chimica, dar si pe ramurile traditionale ale agriculturii. Tabloul pe care il tot regasesc in minte legat de Beceni contine o faimoasa unitate destinata trecatorilor, la mijlocului secolului al XX-lea, astazi magazin universal recent modernizat, la care dejugau muntenii. Intreaga vale din fata se umplea in cateva minute cu care trase de boi si chiar masini care duceau ancare la munte. Prima data, munteanul obosit de drumul greu manca un carnat de Plescoi- acesta fiind locul lansarii renumitului produs traditional din judetul Buzau, adus musai de nea Popa cel trecut astazi de 90 de ani, abia mai apoi punea la cale ce marfa sa cumpere de la tovarasul venit si el cale lunga de dincolo de orasul mare, Buzau sau ce produse sa incarce pentru a-si aproviziona magazinul satesc pe care il conducea in localitatile raspandite pe pieturile muntilor nostri. Era practic, zona numarul 1 a economiei Vaii Slanicului! Beceniul amintirilor mele din copilarie, copil care doar trecea prin zona nu este la pamant, a renascut frumos! Nu neg ca reintalnirea cu Beceniului mereu prosper are si o nota pe care nu o doream a fi inserata in acest reportaj, insa as trece-o cumva la capitolul decizii de conjunctura luate de autoritati judetene mereu nepregatite sau poate pripite: si ma refer la devenirea taberei Arbanasi in posibil centru de cazare a suspectilor cu COVID-19, daca va fi cazul si in judetul Buzau, obligatia unui astfel de spatiu venind pe filiera nationala pentru fiecare judet in parte!

Tabara discordiei

Pai cum sa spun altfel? Demersul meu jurnalistic se referea la sfarsit de luna ianuarie exclusiv la intrarea in cel de-al doilea an de abandon al taberei scolare de la Arbanasi – o constructie impresionanta care a fost reper judetean si national inca din perioada interbelica, dar mai cu seama din 1968 si pana in 2018. Un destin faimos inscris de la nastere de reprezentantii celor noua companii americane care ridicau sonde inca din 1927 in arealul bogat in petrol si gaze naturale si care s-au ingrijit din start de soarta comunitatii careia i se adaugau. Povestea este frumos spusa de Laurentiu Constantin, un edil caruia ii urmaresc in mod deosebit gesturile cand vine vorba despre comunitatea pe care o conduce. Nu sovaieste, ci accentueaza munteneste cand zice despre educatie si industrie, doua monede pe care le tine strans in mana pentru ca sunt coloana vertebrala a Beceniului. Domnul acesta pariaza pe o dezvoltare rapida a comunei pe care o conduce deja de opt ani si despre care deja intreaba investitorii, iar edilul incurajeaza prezenta lor.

Astazi, povestea drumului meu din oras si pana la Primaria Beceni nu mai este relatata. Gata 13 kilometri din drumul judetean 203 K Maracineni-Lopatari trece prin Beceni. Este drumul aflat inca in lucru in zona Sapoca si Maracineni. Inghit. Si asa e bine sa facem toti pentru ca musai ne vom bucura de o cale de acces fara gropi ani buni. Se lucreaza si minunat este sa fim toleranti pana la capat, astfel incat sa avem cai de acces modernizate. Asa ca discutia la primaria moderna construita in perioada recenta, in timpul mandatului actualului edil Laurentiu Constantin are alte auspicii parca decat daca ar avea loc intr-un spatiu prafuit, cu birou scorojit si miros de dosare ingalbenite. Sa va puneti in pielea jurnalistului si o sa ajungeti sa caracterizati activitatea din zone diverse ale judetului Buzau fix si datorita acestor aspecte. Conditiile moderne din unitatea administrativa fanion a zonei Beceni denota in mod clar un alt nivel de trai al intregii comunitati. Asadar, privirea sus si atentie maxima! Din variate motive. Primul ar fi insusi subiectul: o tabara scolara care a gazduit din 1968 si pana in prezent sute de mii de elevi din intreaga tara ar putea deveni centru pentru suspectii de COVID 19, gripa din China care a terifiat planeta! Decizia le apartine autoritatilor judetene reprezentate prin prefectul judetului Buzau, Leonard Dimian. Automat, comunitatea Beceni a reactionat: tabara este nefunctionala de doi ani, nu sunt conditii de cazare, nici apa potabila nu mai curge in spatiul de agrement de odinioara. Interesant este ca vointa localnicilor este de netrecut: daca se pune problema asa sa fie trec la blocarea drumului judetean! Nu sunt becenenii nota aparte din contextul mondial, la fel se intampla spre exemplu in Ucraina, dar si in Romania.

Aspect confirmat si de Cosmin Pororo, directorul Directiei pentru Tineret si Sport Buzau care aduce in atentie spre exemplu un simplu fapt: de la inceputul lunii ianuarie 2020 administratorii celor doua tabere buzoiene, Arbanasi si Poiana Pinului s-au pensionat, angajati fiind in 1983, respectiv 1985, Corneliu Stan si Virgil Motran. Strict in Arbanasi, dotare restransa s-a facut in 2010 ultima data si nu se poate vorbi despre conditii bune de trai. Asa ca, haideti, sus la Arbanasi pe drumul deschis de doua schele – semn ca se datoreaza petrolistilor de odinioara. Potrivit www.mts.ro, informatiile sunt insa extrem de vechi – 2013, centrul de agrement de la Arbanasi avea cinci vile cu 123 de locuri. Toate sunt si astazi, in alta stare, desigur. In tabara, caini. Destui. In rest o liniste devastatoare. Si semne ale trecerii timpului in mod nefast peste o sumedenie de cladiri. Toate ridicate, asa cum spunea anterior primarul Laurentiu Dumitru, in perioada interbelica. Un domn binevoitor iesea din tura. Era paznic. Isi cheama rapid colega bucatareasa, acum om bun la toate si depanam realitatea.

Vizita in tabara faninon pana prin 2007-2012 si cu hopuri pana in 2018, eu asa imi aduc aminte: nu era institutie buzoiana de profil care sa nu vorbeasca vara despre micii sanitari sau sanitarii priceputi care veneau serii-serii la Arbanasi, vizita, spuneam a durat doar ca vreo 25 de minute. Pornim pe acelasi drum ce leaga comunitatea cu case de tabara si mai apoi de Beceni. Primarul Laurentiu Constantin spune clar de ce nu se poate ca aici sa fie cazate persoane bolnave, mai ales.

Interesant este ca edilul becenean a mers pe 13 februarie 2020 la prefectul in functie al Buzaului pentru a-i prezenta acte doveditoare, atasate in galeria media, ale incapacitatii de orice fel a taberei scolare Arbanasi pentru a deveni centru pentru eventualii suspecti cu coronavirus. Mai mult, Laurentiu Constantin a oferit si o solutie.

I-am solicitat Denisei Baciu, purtator de cuvant al Institutiei Prefectului Judetului Buzau sa spuna daca a revenit prefectul Leonard Dimian asupra deciziei dupa discutia cu primarul din Beceni. Nu, nu a revenit este raspunsul.

Turism in anulare

Beceniul este prima comuna din punct de vedere geografic din Geoparcul Tinutul Buzaului, pe Valea Slanicului. Arbanasiul se afla pe drumul Vulcanilor Noroiosi si arunca de la 650 de metri altitudine priviri spre Focul Viu, tuful de la Grunj, chiar si catre Manastirea Poiana Marului si masa lui Bucur pot fi directionati turistii sa mearga de aici. Cu alte cuvinte, imi spune Razvan Gabriel Popa, coordonatorul Asociatiei Tinutul Buzaului, Beceniul este poarta Tinutului Buzaului care poate avea un rol aparte in dezvoltarea turismului in Geoparcul Tinutul Buzaului si pentru care se fac diverse studii. Spre exemplu, de ani de zile sunt masteranzi, doctoranzi sau simpli studenti care isi realizeaza practica in albia Slanicului studiind varstele descrise de pietrele pe care le aduce din amonte acest afluent al raului Buzau. Razvan Gabriel Popa spune ca Beceniul are valoare turistica, una ce trebuie dezvoltata! Revenind la tabara Arbanasi inscrisa in arealul Beceni spun ca toata infrastructura ridicata odinioara de petrolisti straini si modernizata in 1968 de romani este in atentia autoritatii locale din Beceni care a facut deja mai multe demersuri prin hotarari de consiliu local pentru a prelua si moderniza tabara.

Despre intentia locala stie si Petre Emanoil Neagu, presedinte al Consiliului Judetean Buzau care admite ca “palaria ar fi prea mare” pentru o primarie locala care in mod clar ar trebui ajutata sa dezvolte un astfel de centru de agrement, cum se numesc in perioada moderna taberele scolare.

Interesant este ca in toate cazurile judetene din tara aceste spatii sun dorite de catre administratiile publice locale, numai ca tergiversarea administrativa intre mereu doua guverne dauneaza grav direct acestor institutii odinioara minunate ale judetelor! Presedintele Neagu este convins insa ca aceste tabere trebuie sa intre in administrare judeteana si sa fie minim de interes regional astfel incat sa se motiveze si investitia de cateva milioane de euro in fiecare.

Liderul administrativ-economic al judetului Buzau arata in insertul audio ca in toate cazurile taberelor scolare din teritoriu cheia este descentralizarea pe care pana la urma un guvern sau altul tot va trebui sa o puna in discutie si sa o realizeze. Intre timp insa, locuitorii Beceniului nu trebuie sa stea in stare permanenta de alerta: poate cumva autoritatile judetene regandesc strategia de cazare a posibililor bolnavi in locatii candva cu destinatie medicala si care au fost inchise in 2011 sau poate ca din atatea sate abandonate de locuitorii lor ar fi inca suficiente cladiri inca in picioare.

Beceniul era Buzaul!

Nu caut eu argumente prin care sa promovez exclusiv temerea cu care comunitatea si primarul din Beceni se opun devenirii taberei Arbanasi in centru pentru eventualii suspecti cu coronavirus, ci pun in valoare sub privirile dumneavoastra o comuna care a fost mereu brand a Vaii Slanicului si care astazi este apreciata de catre numerosi specialisti ca fiind orasul de pe aceasta lunga vale a Buzaului ce inglobeaza multe comune care pier incet din cauza propriei indiferente. Este o miscare economico-sociala fireasca atunci cand exista si edili care pariaza pe dezvoltare sub toate formele ei, iar exemple in judet sunt destul de putine. Distinctia fata de restul zonelor o face Ionel Tociu, directorul general al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca.

“Oras” Beceni la propriu ca dezvoltare, comuna Beceni in realitate! Si asa sa ramana, spune primarul Laurentiu Dumitru.

Revin la Ionel Tociu, directorul care recunoaste ca judetul Buzau a fost candva printre campionii tarii din industria chimica, o industrie care acum supravietuieste, iar Beceniul devine dintr-o data un motor admirat si incurajat sa prinda putere.

Concret, celebra Chimica din Beceni a renascut de circa un an, iar de la 1 februarie 2020 alti sase angajati si sase masini specializate in productia de big-bags au extins activitatea. Un aspect nemaipomenit pentru viata comunitatii, spune realmente mereu zambind primarul Laurentiu Constantin, edil care sustine invesitorii si pune in mediul educational pregatirea fortei de munca pentru domeniile ce incep sa se dezvolte ori care reinvie, Beceniul avand suficienti asi in maneca pentru prezentul sau economic. Dar ce inseamna ceea ce se intampla la Chimica din Beceni? Detaliaza argumentat Ionel Tociu.

La indemnul edilului Laurentiu Constantin mergem direct in fabrica. Ionica Florescu este senioara domeniului – un maestru al industriei chimice buzoiene pe care o intalnesc in activitate cu zecile de muncitori de aici. Zgomot de masini specializate care care produc exclusiv pentru export.

 

Pot sa plec din fabrica fara sa aflu aportul pentru comunitatea Beceni? Pe de o parte a renascut traditia – Chimica de odinioara de la Beceni aduna atunci sute de muncitori de pe toata valea, iar liceul pregatea elevii sa lucreze in scurt timp in sectii.

Inflorea transportul in comun, educatia era asigurata cu elevi din tot nordul judetului, industria insasi mergea mai departe. Astazi, se pare ca s-ar repeta o parte din istorie: locuitori de pe Valea Slanicului care aveau un loc de munca la oras au venit sa munceasca acasa!

 

Chimica Beceniului s-a relansat si bucura nu doar o singura comunitate, ci aduna deja forta de munca de pe intreaga Vale a Slanicului, intocmai cum spune Ionel Tociu – asa cum se intampla si odinioara. In satele razlete din amonte sunt inca oameni care au invatat in celebrul liceu de la Beceni fix notiuni necesare sa lucreze in acest domeniu.

Pe ei ii asteapta in timp acest investitor care face exclusiv export in state diferite ale Europei, dupa cum ne preciza Ionica Florescu. Gura de oxigen data fortei de munca este benefica si nu inseamna doar randament pentru economia Beceniului, ci marja de siguranta pentru o intreaga vale locuita de peste 40.000 de oameni.

Mai mult, comuna aceasta marseaza si pe aductiunea de gaze naturale catre comunitate si, potrivit comunicatului remis redactiei www.buzaulinreportaje.ro  Transgaz Medias conducta pentru care se termina studiul tehnic in februarie 2020 priveste in prima etapa de lucru, aceasta din anul in curs, si aceasta zona – Beceni, iar pe 20 februarie, Consiliul Local de aici a aprobat alocarea bugetului necesar studiului de fezabilitate. In mai putine cuvinte: Beceniul face pasi rapizi astfel incat sa prinda lucrarile de infrastructura pe gaze tinand cont ca Guvernul Romaniei a decis ca sute de localitati sa primeasca finantare europeana pentru acest domeniu care ridica nivelul de trai intr-o tara ce sta pe perne de gaze..

Pentru a scrie acest reportaj trei a fost numarul drumurilor in comunitate. De fiecare data am vazut acelasi freamat aparte al Beceniului cu miros industrial, tinuta darza montana si auspicii de dezvoltare pe care nu le poate contesta nimeni.

Poarta Tinutului Buzaului vrea insa sa se deschida si catre industria ospitalitatii, caci suntem acasa la muntenii gospodari care cresc fara stimulatori artificiali animale, stiu sa prelucreze inclusiv parul de capra in covoare lucrate in razboi vertical, detin arta cusutului camasii romanesti, are interpreti de muzica populara, dar mai ales capacitate investitionala in domeniu!

Astazi nu am redescoperit Beceniul copilariei mele si nici pe al bunicilor care au fost recrutati odinioara de aici, ci comuna cu aer de oras care striga aprig sa fie lasata sa se dezvolte asa cum a pornit.

2 COMENTARII

    • Sincer as veni. Nu stiu daca ma opreste ceva sau poate as avea prea multe de scris. Aveti un bulgare de aur! Vrea sa iasa in lume. Ajutati-l!

Comments are closed.