Bucati de soare stau ravasite printre nori cuminti. Compun un puzzle despre armonie si cumintenie, harnicie de poveste si eroi. Rup cate un element astfel incat sa inteleg mersul vietii inca in stare de alerta din cauza celei mai noi boli de pe pamant, COVID-19, si care a tintuit in case lumea de pe tot globul parca pentru a privi mai bine neputinta din spital a semenilor atat de cumplit incercati. Incercam sa reluam treptat viata normala. Nu stim insa sa redefinim normalul la sfarsit de luna mai a lui 2020, astfel incat sa nu ne trezim atacati, asa pe nevazute, de temutul virus nou si inca prezent printre noi. Eh, azi soarele acesta desfacut latent pe cer vorbeste despre speranta si curatenie. Pun soarele drept bob de zabava, semn ca speranta nu ne-a parasit si sta in coltul de sus al sufletului.

Rodnicie.

In mod voit am ales ziua de Inaltare pentru a lua parte la franturi din viata ungurenilor – stiti, acesti locuitori ai judetului Buzau care sunt mandri detinatori ai celei mai noi comune din arealul nostru! Doar trec in revista ziua dedicata eroilor si ma acompaniaza in minte un cantec trist de bucium pe care l-am ascultat cu ani in urma in pridvorul unei primarii vrancene: localnicii inaltau un Te Deum ca semn de slava a celor mai viteji dintre ei. Azi gasesc altfel la Unguriu de Buzau semnul vitejiei transpus in ceea ce aduce normalitatea si ritmul 2020.

Cinstire eroilor Unguriului.

Unguriu devine atat de verde incat parca tine mortis sa te ascunda printre case mai noi sau mai vechi, de mai sus sau de langa drumul national 10 Buzau-Brasov ori poate mai inspre dealul care-si tine ochii ridicati catre Manastirea Ratesti. Gresesc. In fapt vrea sa ne arate cum se scrie istoria in propria-i casa: strada cu strada cum nu a fost de la infiintarea in 1968 si nici dupa anii 2000 de sine statatoare si cand ar fi putut ca asfaltul sa imbratiseze mai multe dintre strazi. Azi, cu covor nou, in 90 la suta dintre cazuri primul din istorie, Unguriu pare si mai vesela si atractiva!

Istoria de pe drum.

La final, facem dreapta din drumul national al oilor, asa cum a fost intai numit DN10 Buzau-Brasov, si vedem cum creste comuna cea mai tanara de pe harta judetului! Si o cresc frumos tinerii, ba si in mod unic la nivel judetean si printre pionierii unui domeniu exclusivist: produc vin de mure doi dintre ei. Un tanar bucurestean si viitoarea sa sotie, monitorizati discret de seniorul tata, om de-al locului, increzator in culturile noi.

Asfalt in toata comuna – 90 la suta din certitudine

Numeri pe degetele unei singure maini si chiar raman vreo doua stinghere cate comune buzoiene au integral asfaltate drumurile. In numeroase cazuri nici nu se pune problema ca s-ar putea asfalta, caci noroiul este in continuare cel care plaseaza cizmele de cauciuc in topul vanzarilor. Astazi nu punem pelin pe ranile comunelor buzoiene, ci dam exemplu ca se poate, domnule!

Deja pornim sa discutam concret cu primarul Ciprian Tirizica despre devenirea celei mai sprintene comune a judetului Buzau – zona tanara ce paseste bine inainte spre civilizatie si confort. In prim plan, asfaltarea – un proiect programat cu ani buni in urma si care va fi terminat cel mai probabil catre finalul lui 2020. Atat de mare este ambitia ungurenilor incat, spune primarul Tirizica, nu trebuie sa ramana nici macar o fundatura in rampa neasfaltata.

Daca ati ascultat partea audio, Ciprian Tirizica preciza ca se merge mana in mana conectarea gospodariei la canalizare urmata de asfaltare. Atentie insa la ceea ce urmeaza: se intampla in toate zonele rurale cu sistem de canalizare si anume aruncatul oricaror tipuri de produse in canalizare. Zeci de mii de buzoieni nici macar nu viseaza ca ar putea avea candva canalizare si nutresc un gand cuminte doar la apa potabila la chiuveta din casa.

Flaps gasit in canalizare! Fara cuvinte. Revenim la asfaltarea ce sta sa intre in ultima etapa la Unguriu. Asadar, ideal ar fi sa aveti cumva tabloul perioadei de final de proiect, iar primarul Ciprian Tirizica exemplifica.

Seniorii comunei stiu sigur daca au vazut cu ani buni in urma utilajele specifice pentru asfaltare in comunitate. Numai ca, aflu imediat de la sursa mentionata deja anterior ca Unguriu a avut sansa sa primeasca un covor de calitate, dusman feroce al noroiului, inainte de 1990 pe o singura strada integral si o portiune dintr-o alta.

Prima parte din acest demers jurnalistic are loc la Primaria Unguriu. Va spuneam ca am ajuns in aceasta zona premontana a judetului Buzau in zi mare de cinstire a eroilor neamului romanesc.

150 de eroi ungureni – Te Deum pentru un neam

Nici prin gand nu-mi trecea sa aflu asa informatie. Mai mult, unul dintre ungurenii inceputului de loc a participat in Razboiul de Independenta, cateva zeci in Primul Razboi Mondial si alte cateva zeci in Al doilea Razboi Mondial. Un tribut adus in istorie pentru perioada atat de infloritoare din prezent, as putea sa spun, a acestei comunitati. Primarul Ciprian Tirizica a luat parte alaturi de cateva zeci de sateni la momentul de cinstire a eroilor Unguriului in curtea bisericii din satul resedinta de comuna.

Eroilor comunei, pios omagiu.

Pentru cei 150 de eroi ai Unguriului au fost depuse flori si inaltat un Te Deum de catre preotii satului. Zi speciala in Biserica Ortodoxa Romana, zi de Inaltare psihica in micile comunitati ale tarii, dar si de aducere aminte si de pomenire a celor care la un moment dat in istorie au gandit ca neamul este mai important si decat propria familie, iar apararea pamantului din care se hranesc copiii este sfant si asa trebuie sa ramana in veci.

In vatra satului

Ramanem printre ungureni, in sat. Urmarim in continuare zone asfaltate sau pregatite pentru acest demers ce ridica nivelul de trai in cea mai cuminte comuna a judetului Buzau.

Inainte de asfaltare.

In reportajul Casta Unguriu v-am spus despre cursul profesional al actualului primar din comuna si fara sa sovai repet ca este in continuare singurul din judet realmente in aceasta functie de la absolvirea facultatii si aproape integral dedicat acestui demers. Am sa primesc imediat o surpriza de retinut, cumva un principiu ce ar trebui aplicat imediat in cazul a minim jumatate dintre primarii buzoieni.

In executie.

In general dificila misiunea de primar, in particular poate fi si o actiune eleganta, deschizatoare de drumuri pentru comunitati si sustinatoare a locuitorilor cu abnegatie pentru munca. In fata mea, Ciprian Tirizica priveste dincolo de prezent: conduce o comuna ce a confirmat si pe care o pregateste pentru zona exclusivista a suratelor din plan national si v-am argumentat in reportajul Comuna model – Unguriu in regie proprie https://www.buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-economic/comuna-model-unguriu-in-regie-proprie/.

Vorba unui localnic…

Din vatra satului, prima zona locuita a acestei comune, viitorul are auspicii bune. Ungurenii mai au de asteptat scurt timp pana cand toata reteaua de drumuri satesti va fi asfaltata.

Gata de final.

Atent la detalii, primarul Tirizica discuta cu satenii care trec dintr-o parte in alta despre atentia pe care trebuie sa o dea si ei pret de o zi sau chiar doua faptului ca trecerile dintre aceste strazi sunt sapate si pregatite pentru alta etapa de constructie. Suntem pe strada Minerului.

Detalii pe o strada la final de asfaltare.

Incursiunea va continua probabil catre sfarsit de an cand despre Unguriu vom putea vorbi ca fiind realmente singura comuna din judetul Buzau asfaltata 100 la 100! Deci, o exceptie. Va fi urmata rapid de o alta comuna aflata insa in mare extindere demografica.

Final.

In liga exclusivista – vin de mure pentru longevitate

Panorama Unguriului vorbeste si despre un teritoriu inca neexploatat atat cat ar putea oferi. Sub dealul dinspre Ratesti o poveste frumoasa incepe sa fie scrisa ca la carte de o pereche de tineri, tihnit si sustinut monitorizati de un tata, Vasile Panchiosu. Drumul nostru se opreste la cultura de muri a Andrei Panchiosu si a lui Stefan Anton. Ea tanara care a renuntat sa mai lucreze in domeniul transporturilor, iar el, bucuresteanul care inca activeaza in achizitiile de legume-fructe la un distribuitor mare al Romaniei. 33 de ani, respectiv 35 de ani.

Primarul Ciprian Tirizica a facut recomandarea de prezentare a celor doi tineri astfel incat sa putem intelege care este fagasul Unguriului, cum are loc dezvoltarea si ce parghii sunt accesate. Iar zona musteste de lucruri inedite si pe partea cealalta de deal. Astazi insa suntem la poarta culturii cu 5.000 de muri Thornfree, iar comuna apare intr-o perspectiva economica benefica.

Primarul din Unguriu priveste cu admiratie si puterea de munca a familiei Panchiosu-Anton, dar si devenirea pe an ce trece a zonei pe care o conduce. In partea audio a exemplificat cu dorinta altor oameni de a infiinta in sat o cultura imensa de catina, insa reticenta unor sateni a dus la anularea acestei idei de ferma ce ar fi contribuit la sporirea economica in timp a tuturor.

Singurii producatori buzoieni care testeaza vinul de mure pe o piata rafinata a gusturilor.

Stapani pe sine, Stefan si Andra au pornit in urma cu patru ani cu gandul la independenta financiara. Murii sunt bine aranjati pentru noul sezon de productie, printre randuri nu zabovesc nici pietre si nici resturi vegetale. Totul, asa cum spun specialistii in domeniu, trebuie sa fie: curat. Cultura aceasta este in acest moment o afacere de familie, dar nu se discuta inca despre profit, spune Stefan, pentru ca inca aduc bani de acasa.

15 lucratori din sat trebuie intr-o singura zi de cules al fructelor de mur din plantatia din fata noastra situata sub poalele dealului dinspre Ratesti. Stefan Anton gandeste insa ca este din ce in ce mai greu cu forta de munca, asa ca de anul trecut au ridicat nivelul de a profita de ceea ce obtin: produc vin de mure.

Consumatorul roman si-a educat gusturile, dar si principiile de mentinere a starii de sanatate. Stefan stie aceste lucruri, tocmai de aceea in producerea vinului de mure foloseste must concentrat.

Stefan Anton gandeste lantul muncii familiei in totalitatea sa, iar in sat ridica deja hala de productie despre care vorbeste in partea audio astfel incat sa poata fi perfect controlata temperatura de producere. Abnegatie si curaj si o independenta in domeniu.

Ungureni hotarati.

Ii provoc pe cei doi tineri – in acest moment singurii producatori buzoieni de vin de mure si probabil printre cei mai mari la nivel national, argumentul fiind cantitatea mare de fructe culese, zdrobite si transformate intr-o licoare de lux, vin de mure. Ii provoc, spuneam si ii intreb daca si-ar aseza genunchii pe pamant, ce miros ar simti?

Langa foisorul destinat odihnei culegatorului sau oaspetelui dornic sa-si recolteze el insusi murele de la Unguriu, din plantatia lui Stefan Anton si a Andrei Panchiosu, curatenia dintre plante face munca mai usoara. Este doar o aparenta. Intr-o astfel de activitate se munceste zi lumina mare parte din an, iar atentie este dedicata in prezent si producerii vinului despre care specialistii din sanatate spun ca este indicat ca remediu antidepresiv si “motor” pentru functiile inimii, resveratrolul din acest vin are continut ridicat fata de vinurile rosii din struguri si actioneaza direct asupra unei proteine ce promoveaza longevitatea, iar cercetatorii mizeaza pe resveratrolul din vinul de mure in lupta cu cancerul.

Elitist.

Stefan si Andra, iar la final din ce in ce mai deschis comunicarii si seniorul Vasile, raman acasa, la ei, in plantatia cu muri de la Unguriu pentru a ne dovedi incet-incet ca au pariat corect pe calitate si exclusivitate mergand pe o nisa care in Romania anului 2020 inseamna gust rafinat, un cocktail de inventivitate, rodnicie si munca.

Lectia de astazi trebuie continuata si cand sunt zdrobite fructele pentru a vedea concret ce portie de sanatate putem primi de sub deal, de la Unguriu – stiti, comuna cea tanara a judetului Buzau ce-si scrie acum istoria intr-un mod curat, inedit, precursor, dar mai ales civilizat!

1 COMENTARIU

Comments are closed.