0774/982.049
  • Platforma de gunoi de pe Drumul Morii este functionala
  • Resturile vegetale din bazinul legumicol Maracineni pot fi tocate pentru a deveni si ele compost

Romania este un elev slab al Europei la materia numita salubrizare, iar noua Cortina de Fier care imparte continentul de data aceasta intre nord-vest si sud-est despre gunoi vorbeste. In acest moment exista scandaluri politice in minim cinci state si sunt legate de nesprijinirea actiunilor de ecologizare si de importul de gunoi chiar si din Africa. Cu un vis mereu de indeplinit numit industrializare, tara noastra a fost preponderent agricola si ca atare face actiuni menite sa salveze apa, solul si aerul de produsele rezultate din intensa agricultura din ultima suta de ani, s-a trezit din lentoare si vrea sa nu mai faca bani din gunoiul menajer, ci se vede nevoita sa scape cumva de el, insa este musai sa ne incurcam unii de altii ca sa nu reusim in final. Calul si caruta, plus sapa sunt inca demne de pus pe brandul de tara. Asadar, din 2017, ca o zvacnire, Ministerul Apelor si Padurilor a dat unda verde, dar si finantare pentru 92 de platforme de gunoi de grajd. Sapte ar trebui sa existe in acest moment in judetul Buzau. Proiectul MMAP dureaza insa pana in 2022 si insumeaza 36,32 de milioane de euro, iar din cele sapte de la noi doar una este gata!

Asa ca mergem pe exceptii. Si reliefam cazul pozitiv Maracineni. Pentru ca este gata! Si este singura din judet buna pentru depozitarea gunoiului de grajd. Asa este in toata Europa: exceptiile sunt exemplele care desteapta comunitatile, iar “urbea” de langa municipiul resedinta de judet Buzau contravine inclusiv practicilor europene: aici se vrea sa se faca treaba si se intervine concret in salvarea solului, aerului si apei, o poluare parsiva si nevazuta realizata de om in momentul in care nu mai poate controla dejectiile din gunoiul de grajd rezultat din cresterea animalelor. Este celebra poluarea cu nitrati despre care da bine sa vorbesti in Romania si care afecteaza apele de suprafata si in anumite cazuri apele freatice, adica fantanile in prima instanta. Zic sa mergem pe exemplul Maracineni unde nu sunt probleme privind calitatea apei monitorizata lunar, dar sunt inca exploatatii agricole cu animale!

Vointa Maracineni

A depasit 15 mii de locuitori, asflatarea strazilor din comunitate este si ea trecuta de 90 la suta, apa potabila in suta la suta dintre gospodarii, canalizare in gata 80 la suta, gazele naturale sunt la un rau, Buzaul, in speta, distanta, un drum la fel de lung si paralel cu judeteanul 203 K este deja conturat in partea dinspre deal, insa are opreliste o portiune de 200 de metri de poligon militar, asa ca la Maracineni se trece la urmatorul nivel. Smart Maracineni si tot ce inseamna ideea aceasta. Vointa Maracineni nu este o echipa de fotbal, ci se refera la schimbarea practicilor care pot afecta aerul, apa si solul prin cresterea animalelor in gospodarie. Clar spus: anularea depozitelor de gunoi de grajd din gospodarie sau a celor clandestine si infiintarea unei platforme ecologice unica in comuna si care la un moment ar putea chiar sa si produca profit prin vanzarea de gunoi fermentat, mranita. O comuna din Bacau supravietuieste in prezent fix din vanzarea acestui compost.

Proiectul prin care Ministerul Apelor si Padurilor aloca dintr-un imprumut mare de la Banca Mondiala si pentru Maracineni finantare in 2017 se numeste “Controlul integrat al poluarii cu nutrienti”. Sunt numeroase exemplele care spun ca fermieri cu zeci sau sute de hectare de terenuri agricole cumpara anual ingrasaminte chimice. Spre exemplu, pentru fiecare hectar cultivat trebuie, spun specialistii agricoli, ingrasaminte de gata 10 mii de lei. Abordarea civilizata ne duce catre platforma de gunoi care intai aduna din fermele mari sau mici de animale gunoiul de grajd, il depoziteaza undeva unde nu afecteaza panza freatica ori apele de suprafata si este departe de zona locuita, se descompune in timp si mai apoi devine cel mai bun ingrasamant pentru agricultura. Bietul gunoi de grajd este subiect fierbinte, insa este si un bun prieten al fermierului care conteaza pe aportul acestuia in refacerea stratului de humus, actiune pe care ingrasamintele chimice nu au cum sa o faca, de aceea devine el pretios dupa ce da frisoane ca ar polua apele de suprafata daca este depozitat necorespunzator. In tabelul urmator, specialistii din agricultura ne arata valoarea balegarului, cel ce detine fosfor, azot, potasiu si calciu, substante chimice folosite ca ingrasaminte. Trec putin prin literatura de specialitate si aflu asa: in depozitul ridicat din finantarea MMAP, balegarul sta minim trei-patru luni la fermentat. Dupa aceasta actiune, gunoiul de grajd se reduce cu 75 la suta. Aceeasi specialisti spun ca pentru o tona de mranita – gunoi fermentat, este nevoie de 1,3 tone de balegar proaspat. Calul produce singur doua tone de balegar pe an, vaca dublu fata de cal, o oaie sau o capra doar 500 de kilograme de balegar, porcul 300 de kg, iar o pasare 40 de kg. Europenii spun ca doi porci crescuti in gospodarie intr-un an produc mranita necesara unui hectar de culturi agricole. Acesta este argumentul pentru care nu trebuie irosit balegarul. Problema intervine la depozitarea acestuia, pentru ca dejectiile intra in pamant si cantitatea de azot nu este consumata rapid de plantele din jur, ci se combina cu apa intalnita. Mai departe, apa este bauta de om care se poate imbolnavi de la o apa afectata de aceste dejectii. In apele de suprafata, spre exemplu, cand este cald, azotatii produc inmultirea exagerata a algelor si omoara pestii. Acestea ar fi efectele nedorite si argumentul infiintarii acestor platforme de gunoi aplasate mai ales in zonele terenurilor agricole care vor utiliza ulterior mranita ca ingrasamant agricol. Una peste alta trebuie retinut ca gunoiul de grajd contine intregul complex de nutrienti necesar cresterii plantelor si este considerat un ingrasamant universal pentru toate tipurile de sol si pentru toate plantele. Mranita se gaseste si in piata libera la vanzare, iar trei metri cubi de mranita din gunoi de grajd de la ovine costa 450 de lei, in medie.

Subventie APIA sau depozitare in platforma!

In acest moment, gunoiul de grajd trebuie depozitat in platformele comunale pentru a va conforma masurilor de agro-mediu, Agentia Pentru Plati si Interventii in Agricultura conditionand subventionare cu depunerea in platforma a reziduurilor de grajd. Este celebru cazul unui fermier sucevean care creste 48 de vaci din rasa Charolaise si care nu a primit in cont subventia APIA pentru ca nu dovedea cum imprastie gunoiul de grajd rezultat din activitatea din ferma. Revin la cazul pozitiv Maracineni. Am urcat pe deal, tot inspre coama Potoceniului, in martie 2019. Atunci erau fixate punctele de reper pentru platforma care urma sa inceapa a fi construita curand. Cu un an in urma era un deziderat, astazi este un fapt concret in conditiile in care comunitatea aceasta rurala extrem de dezvoltata inca are stane de oi si capre pe dealurile din areal, plus gospodari care isi cresc cateva animale sau pasari in ograda.

In ianuarie 2020 urcam iarasi pe Drumul Morii, din comuna Maracineni, pe platforma aproape gata a comunei vecina cu urbea Buzaului. Constantin Dumitru, administrator public sau county manager cum zic romanii de dincolo de Covasna acestei functii stie fiecare etapa de lucru in spatiul de 2.500 de metri patrati cu platforma pentru ca orice activitate scapata din mana este una amanita si pierduta. 1,8 miliarde de lei plus alocare pentru achizitionarea de utilaje si capacitate de 125 de tone de gunoi stocat in acelasi timp. Maracineniul scrie din nou o pagina de actualitate necesara si moderna pentru comunitatea in expansiune.

Platforma are si tocator de resturi vegetale

Sper ca ati retinut din partea audio: platforma este dotata si cu un tocator de resturi vegetale. Zic ca maracinarii sunt interesati: exista un bazin legumicol inca puternic pe malul raului Buzau, iar toamna tarziu resturile vegetale incurca pe loc. Anul acesta au fost zeci de tone de ceapa de apa de Buzau stricata.

Deci, apa la Maracineni este monitorizata lunar prin laboratorul Directiei de Sanatate Publica Buzau si din cand in cand in spatiu privat la o companie acreditata din Ploiesti astfel incat sa nu existe dubii privind calitatea acesteia. Comunei care se pregateste pentru alimentarea cu gaze naturale i se preda acum o noua lectie. Incet-incet, fermierii zonei se vor obisnui sa-si depoziteze cu chibzuinta gunoiul de grajd din mica sau marea exploatatie agricola si sa-l duca la platforma. In schimb primesc de la Primaria Maracineni dovada actiunii eco necesara primirii subventiei APIA, iata explicatiile lui Constantin Dumitru care arata ca in zona aceasta sunt patru mari ferme si 11 microferme.

Am inteles ca platforma aceasta are un real parc de utilaje necesare preluarii din curtea locuitorilor din Maracineni a gunoiului de grajd, transportarii acestuia in spatiul adecvat si mai apoi extragerii fractiei lichide, ulterior si a mranitei rezultate si imprastierea pe camp in conditii de vreme fara ploi sau ninsori. In acelasi timp, platforma unica de la Maracineni va toca si resturile vegetale din bazinul legumicol de pe malul raului Buzau. Vad la Maracineni o situatie pe care am mai intalnit-o intr-o singura localitate a judetului Buzau: cumpararea de utilaje. Specialistii din administratia publica locala spun ca o primarie fara utilaje proprii nu poate exista, iar cele care detin au de fapt o buna bucata din independenta necesara. La Maracineni, cred, nu am si verificat, utilajele sunt cumva achizitionate inainte de sistemul informatic si, clar inaintea celui de monitorizare locala.

Si zic sa mergem sa vedem si utilajele! Un parc cu masinarii noi pe care inclsuiv eticheta de fabricatie straluceste, este complet lizibil scrisul si nici fir de praf inca. Constantin Dumitru urca pe unul dintre cele vechi pur si simplu pentru a intari ce am scris mai sus: o primarie fara utilaje nu se poate descurca in ceea ce are de facut pentru locuitorii sai.

 

V-am oferit trei etape de lucru in ceea ce priveste ridicarea platformei de gunoi de grajd de la Maracineni: fixarea hotarelor, stadiu avansat si punctul final care inseamna in aceste zile plantarea de pomi in perimetrul gardului platformei.

De retinut in cazul Maracineni este ca infiintarea acestei platforme de gunoi de grajd este o abordare civilizata a unei probleme care rezida in Romania de zeci de ani: gestionarea acestor resturi de la animalele de care romanul nu se va lipsi curand! Avansand ideea, inseamna si ocrotirea apei, mai ales, a aerului si pamantului roditor in aceasta parte de judet Buzau! Plus modul avangardist de activitate pe care il desfasoara administratia locala din Maracineni si care, in scurta vreme, va face pasul catre un alt tip de dezvoltare in corelare cu trendul 2020!

 

Preluarea imaginilor si a informatiilor din acest material se face in conditiile stricte prevaute de lege!

error: Continut protejat

Pin It on Pinterest