Un iz aparte de toamna intoarce gandul de a ramane tovaras verii pana la capat, alteori arsita stoarce si ultimul strigat de putere si dai sa te rogi sa coboare doamna toamna si cu alai de ploi, dar si cu racoarea datatoare de viata. Azi, pe coamele de nord ale Nehoiului despre inceputuri am sa aflu. In vatra orasului, prima palma de pamant locuita, o suita ca de parada de cladiri spune povesti vii inca, iar clopotul bisericii vechi anunta ziua sfanta celebrata cu bucurie prin incantari ritualice. Freamatul diminetii are azi arome in Lunca Priporului, dar mai ales culori si povesti despre inceputuri plus o asteptare.

Simt ca mocneste nu dorinta de un nou inceput, ci de continuare a unui ritm in care insusi orasul Nehoiu a intrat de cativa ani buni, si l-a insusit si i s-a convertit lui astfel incat sa nu piarda trenul bunului mers inainte. Linia orizontului ridica tonuri de albastru. O nehoianca arata inspre nodul din care se zaresc linii de cale ferata si fel de fel de camioane, fiare si resturi de lemn si imi spune ca aceea era inima orasului pentru ca numele Nehoiului de la lemn se trage, cu lemn a trait si cu lemn si-a faurit prezentul. Ii cer detalii si-mi spune ca nu e om in oras care sa nu fi avut ori el insusi ori vreun neam din casa legatura cu padurea si prelucrarea lemnului. Inteleg ca nodul este fostul IFET, iar despre povestea lemnului am scris aici.

Pun accent pe inceputuri pentru ca astazi poposim in Lunca Priporului – zona in care s-au asezat primii locuitori ai urbei pe care cautatorii printre fapte istorice le spun fie cavaleri teutoni ce au coborat din Tara Barsei, fie tatari care au prins drag de zonele mandre ale Nehoiului. Asa imi spune si Ionut Milea, primar la orasului cu care iau la pas o buna parte din Lunca Priporului: aceasta este vatra orasului Nehoiu.

Inainte de a ajunge in zona aceasta, chiar la iesirea din Patarlagele spre Nehoiu aflu despre un nehoian pus pe treaba. Il dau astazi exemplu pentru ca se inscrie in trendul ultimilor trei ani: Nehoiu creste si se dezvolta pe nisa si imbratiseaza turismul in feluritele lui chipuri astfel incat sa-i ridice in mod consolidat si sustenabil nivelul de trai.

Pe balta cu sturioni

Este precum o oglinda ziua aceasta: vad in ea oameni harnici ai Nehoiului, bine intentionati, cu idei pentru a merge bine inainte si care sfintesc locul, potrivit zicerii populare. Chiar inainte de a intra in Chirlestii Nehoiului, in Valea Lupului de Patarlgele, nehoianul Nicu Tanase a pus pe roate o balta cu peste. In vara lui 2020, turismul piscicol, arata specialistii din industria ospitalitatii romanesti, s-a dezvoltat cel mai bine fiind cea mai apreciata forma a domeniului.

In zona baltii, nehoianul care a lucrat peste 20 de ani in Italia si Germania a infiintat si o plantatie de mur, iar cateva zeci de metri dinclo de carosabilul DN10 Buzau-Brasov are o livada. Cum pe balta vin mai ales familii cu copii, Nicu Tanase spune ca ii invita pe micuti sa-si culeaga singuri sis a manance fructe dintr-ales.

Ziua de azi aduce pe balta si impatimiti de marea captura, dar mai ales oraseni dornici de putina adrenalina, curiosi despre cum este la pescuit si, desigur oameni care cauta doza de relaxare necesara pentru a merge mai departe. Atent la fiecare om care intra pe balta, Nicu Tanase spune ca are in plan sa ridice si cateva casute in care oaspetii sai sa si poata ramane peste noapte.

Intreg ansamblul construit in juru baltii – cultura de mur, spatiile largi destinate fiecarui pescar in parte, dar si concertul de pasari de curte din zona sturionilor spun o poveste bine gandita de nehoian astfel incat sa reziste in industria ospitalitatii. Nehoiu apare rapid spre orizont, in timp ce oaza de relaxare a lui Nicu Tanase ramane ascunsa bine de umbra padurii si acompaniata ba molcom, ba navalnic de apa raului Buzau ce sta in spate, de nadejde. Am facut acest popas pentru a alatura ideii de rafting la Nehoiu, plus inovatia numita harta a vizitatorului harta pe care doar aceasta urbe o detine la nivel judetean, si aceasta forma de turism astfel incat sa demonstrez dezvoltarea pe o nisa turistica certa a zonei pusa in discutie.

Cartierul Tineretului – ritm alert de dezvoltare

Galopam efectiv spre piscurile Nehoiului astazi aflat intr-un ritm aparte. Blocuri construite la inceputul anilor ’90, sapte scari la numar, sunt martore la dezvoltarea despre care spun. In zona Lunca Priporului sunt 700 de familii. Primarul Ionut Milea este ghid special astazi in acest areal.

La intrarea in Lunca Priporului, scoala vegheaza inca la educarea copiilor de aici. Ionut Milea nu exemplifica pozitiv constructia insasi, o sansa buna ratata la momentul realizarii ei, insa in timp a modernizat sau renovat anumite obiective astfel incat procesul de educatie sa aiba loc.

In aceste zile, pregatirea scolilor pentru cel mai dificil an de invatamant din istoria moderna este subiectul prioritar pentru o tara intreaga. Indiferent cum este constructia de langa noi in ea vor invata din 14 septembrie copii ai nehoienilor, fapt pentru care, spune primarul Milea trebuie respectate si masurile de siguranta sanitara in pandemie de COVID-19, dar si dotate aceste institutii de invatamant in masura in care si parintii sa-si simta in siguranta copiii daca educatia va fi in clasa in mod fizic. Un aspect deloc de trecut cu vederea pentru o administratie publica locala careia i se impun in mod continuu masuri cu efecte bugetare deosebite, arata primarul Ionut Milea.

Mergem mai departe in vatra orasului Nehoiu – loc in care au poposit primii locuitori din areal si trecem pe langa fabrici fanion pana nu demult. Edilul nehoian exemplifica pentru fiecare devenirea si constat ca eticheta de odinioara se probeaza inca in cazul fabricii de mobila care astazi pe langa faptul ca da de lucru unei parti bune a locuitorilor produce si piese de mobilier de exceptie. Nehoiu inca face export de mobila.

Lunca Priporului e dominata de-a stanga de traficul de neoprit al masinilor care urca si coboara pe DN10 Buzau-Brasov, iar aici, de-a dreapta de cantecul de slava ce iese inspre oras din biserica. E zi de mare sarbatoare in Biserica Crestin Ortodoxa. In cartier, per ansamblu, liniste. Fiecare pas asezat pe asfalt are ecou.

Primarul Ionut Milea spune ca zona prin care mergem astazi are cam toate elementele vietii moderne. Din experienta de teren, acolo unde oamenii stau pe la porti ori merg fara tinta dintr-un loc in altul, atunci e semn de nemultumire, iar daca e sa tin cont de linistea generala sparta din cand in cand doar de cate un zgomot cu insemnatate casnica venit dintre case, atunci sunt de acord cu ce spune edilul nehoian.

Pasii ne poarta spre santierul din Lunca Priporului – cel de la caminul cultural.

Inainte ca acea centrala termica achizitionata prin Programul Caldura si Confort sa fie amplasata in folosul nehoienilor ce locuiesc in sapte scari de bloc din acest cartier, in mod cert va fi terminata constructia caminului cultural.

Nehoiu aduna fapta cu fapta si pariaza pe mersul inainte al unui oras de munte care si-a ales un drum propriu ce face deja nota separata in peisajul judetean. In fapt in istoria sa Nehoiu s-a comportat altfel decat zonele de jos, dinspre resedinta de judet.

La sfarsitul acestui tur ghidat in cartierul Lunca Priporului, primarul Ionut Milea spune ca va trebui sa se vorbeasca in acelasi ton si despre un alt areal – Mlajet- Setu- Chirlesti- cartierul Mihai Viteazul-Piscul Marzei- in care ar fi trebuit dezvoltata infrastructura de apa si apa uzata, asa cum a fost plafinicat sa se intample, insa este vorba despre apartenenta la un megaproiect judetean coordonat de catre specialistii Companiei de Apa – cei care administreaza domeniului si in orasul Nehoiu – megaproiect ce asteapta in acest moment validarea de catre expertii Jaspers de pe langa Comisia Europeana, proiectul de anvergura fiind cu finantare prin Programul Operational Infrastructura Mare.

Potrivit oficialilor de la Compania de Apa, lucrarile de la Nehoiu sunt estimate sa inceapa in prima etapa de aplicare a finantarii POIM, insemnand in 2021-2023.

Primarul Ionut Milea spune ca  in timp ce in Lunca Priporului sunt puse la punct utilitatile vietii moderne, inspre Mlajet- Setu- Chirlesti- cartierul Mihai Viteazul-Piscul Marzei exista inca o perioada de asteptare care insa are rezolvare si nu intr-un orizont chiar atat de indepartat.

Ca Nehoiu merge inainte este evident. Ca lucrurile care dureaza se construiesc cu rabdare iarasi este evident.

Cativa baieti tineri descarca dintr-un camion materiale de constructie. Oameni mai tineri sau mai in varsta urca la pas dinspre centrul orasului Nehoiu. In mod continuu trec masini pe nationalul 10.

Freamatul nu este al unei dimineti, ci al unui mijloc de zi de august ce defineste imaginea pe care astazi o vad ca intr-o oglinda: Nehoiu isi pastreaza puterile pentru ca faptele bune s-au tot adunat, poate sa ridice fruntea catre inainte!