Primarul Gheorghita Ciprian Tirizica: Unguriu a ajuns in top…

Zboara timpul. Si-a facut o caleasca nemaivazuta si goneste printre oameni. Are langa el, in vehiculul vremii oameni si faptele lor, lucruri si dorinte. Nu-si ingaduie decat secunde cand lasa din zbor ici-colo cate un om, ici-colo cate un lucru si rareori indeplineste si dorinte. Un singur lucru imi pare ca nu rapune timpul azi: verdele naturii. Dau sa musc din timpul acesta mereu in zbor. Nu-i prind nicicand aripa. As incremeni zborul ca sa vad doar fericire la semenii din jurul meu. Ar fi o fericire nu doar a clipei, ci o fericire a permanentei. Pe langa mine trec din nou astazi oameni care fug contra timpului asa grabit. Nu dau si ei de-a fuga. Calca apasat, hotarat, munteneste. Le place sa stie ca sunt ungureni ce se trag din neam ales.

Inainte

Dau fila istoriei scrisa de inveterati ai cronicilor ingalbenite si spun ca Unguriu apare in hrisoavele lui Constantin Mavrocordat in 1582 cu mentiunea ca zona era trecuta in proprietatea Episcopiei Buzaului si Vrancei.

La mijloc de secol al XVI-lea, 1620 intocmai, deasupra izvoarelor de apa vie de la Unguriu aparea manastirea omonima, iar calugarii isi aduceau pentru muncile din curtea manastireasca romani din arealul Sacele, de peste munte, si le spuneau ungureni.

Ei au fost primii locuitori ai Unguriului ce astazi strange timpul la piept pentru a-i da folos.

Nu-l tin degeaba langa ei. Si nici nu-l contrazic pe el sau vremurile.

Tot timp

Mersul acela apasat este de la ungurenii de peste munte care au populat incet-incet arealul de 1.685 de hectare cate are Unguriu. Le urmaresc pasul de oameni hotarati, dar iau in atentie si cumintenia. Ungurenii de azi nu pariaza pe trecerea timpului in van. Si-au ridicat case de sta soarele in cumpana in preajma lor. Au locuri de munca, iar pe langa gospodarie incepe sa miroasa a oras. Unul dintre cei trecuti de 60 de ani imi spune ca oamenii din Unguriu si-au dezvoltat viata insasi datorita muncii in domeniul minelor, petrolier, dar si in constructii sau sticlarie. Acum s-au adaugat si alte domenii ale lumii moderne.

Azi nu simt acest miros de oras, miros insemnand clar iz de trafic intens si industrii ce sforaie in jur, ci ii dau crezare celui de statiune semiurbana. Desi, apar mai des oameni pe strazile asfaltate recent, prin curti muncesc intr-o cumintenie aparte alti ungureni, mie Unguriul sfarsitului de iunie 2020 – perioada inca aflata in stare de alerta din cauza pandemiei de COVID-19 ce pune grave probleme inca de la inceput de martie – mie, ziceam, a statiune turistica imi miroase zona aceasta azi.

Va si argumentez, desigur. Acel singur lucru nerapus de timp, verdele naturii, imbraca atat de maiestuos strazile ce urca inspre munte incat par tuneluri acompaniate de umbre pana pe pieptul dealurilor ce fac trecerea spre Muntii Buzaului. Par poteci de colindat si privit panorama Ratestiului de peste apa. Aerul nu miroase greu ca in alti ani. In Unguriu miroase a iarba cosita acum. In partea cu gaze naturale, lejeritatea imi zice ca ar fi cartea castigatoare a frumusetii vietii de sus: doua femei trecute bine de jumatatea vietii isi astern un covoras pe treptele casei. In fata treptele, o masuta cu doua cesti. Le dau binete, admir casa cu lucratura veche, dar pastrata si ma gandesc ca in alte comune ale judetului Buzau timpul nu-si permite sa zaboveasca la cafea. Pun la socoteala ca gandul ma duce inspre C.A.Rosetti unde oamenii mai arunca in vatra sobei si cate un manunchi de coceni de porumb, desi stau pe punga ditamai de gaze naturale, aici teava de gaze e ca u fir rosu in jumatate de Unguriu. Cealalta sta sa apara in vreme scurta. Si apoi?

Unguriu, parte din jumatatea racordata la gaze naturale

Din punctul av. Sturzoiu pana la iesirea spre Magura

Despre gaze naturale spun. In maxim trei ani se face si extinderea in cealalta jumatate de sat in comuna ce sta pe un zacamant de carbune exploatat si in secolul al XIX-lea, dar si in al XX-lea, dar si pe argile, nisipuri si chiar gaze naturale.

Pentru ca trebuie adaugate informatii concrete poposesc la Primaria Unguriu pentru a discuta cu primarul Gheorghita Ciprian Tirizica. Subiectul este intocmai precum timpul ce strabate in lung si in lat lumea cu o rapiditate ce incomodeaza parca. Explicit: primarul comunitatii imi spune ca atunci cand iti propui ceva de marimea unui proiect de alimentare cu gaze naturale aproape exclusiv doar acest lucru faci. Toate caile necesare sunt adoptate pentru buna reusita, discutii peste discutii cu autoritatile competente si mai ales revenire la acestea astfel incat sa se citeasca in mod evident dorinta de a pune in practica ceea ce scrie de vreme indelungata in tomuri de hartii. Si peste toate, cotinuarea retelei prezente de 7,8 kilometri de alimentare cu gaze naturale inspre Magura este strans legata de infiintarea P48 Unguriu – penitenciarul despre care v-am detaliat in reportajul https://www.buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-social/penitenciarul-unguriu-as-in-dezvoltarea-vaii-buzaului/.

Primarul comunei Unguriu, Gheorghita Ciprian Tirizica

Primarul Tirizica stapaneste foarte bine fiecare pas al acestui proiect, fapt pentru care spune concret ca gaze la Unguriu vor fi, iar comuna intra in prima linie a cursei de alimentare la nivel judetean.

Cateva randuri mai sus spuneam ca potrivit vietii comunei Unguriu se croieste cumva in prezent si penitenciarul P48. Ca atare, arata primarul, din start s-a pus in discutie ca inchisoarea sa fie alimentata cu gaze naturale astfel incat si jumatatea de comuna sa primeasca dupa ani si ani de asteptare miracolul trecerii de la centrala sau soba cu lemne la cele cu gaz.

Pana aici am inteles asa: Unguriu intra in prima linie chiar la nivel national pentru finantarea proiectului de alimentare cu gaze naturale, iar demersul are loc in tandem cu infiintarea si implicit racordarea noului penitenciar romanesc ce isi va avea aici sediul. Dar mai departe care sunt pasii de facut?

Viata

Desi, introducerea gazelor naturale in cea de a doua parte a comunei Unguriu este o realitate evidenta intr-un orizont de maxim trei ani si in care contorul de gaze sa fie la poarta ungureanului, Ciprian Tirizica declara ca in analiza are si solutii alternative minim pentru scoala si gradinita, solutii bazate pe energie verde.

Consiliul Judetean Buzau isi poate asuma financiar extinderea retelei teritoriale de gaze

Merg pe aceeasi linie a discutiei pentru ca Unguriu se afla in mod evident in prima linie a celor 200 de localitati din Romania pentru care in 15 mai 2020, reprezentantii Guvernului condus de Ludovic Orban au declarat ca 200 de milioane de euro va fi finantarea europeana a acestor 200 de proiecte din teritoriu. Mentionez ca in judetul Buzau, potrivit informatiilor de pe siteul oficial al ANRE www.anre.ro, sunt 21 de localitati racordate integral sau partial sistemul national de alimentare cu gaze naturale. Pentru ca prezenta gazelor naturale in locuinta este in 2020 un element al confortului vietii de zi cu zi si nicidecum un moft, ba poate si o solutie de “iertare” a taierii padurilor, 67 de comune plus Consiliul Judetean Buzau s-au asociat in cea de-a patra asociatie de dezvoltare intercomunitara functionala in teritoriul nostru ADI Pro Gaz. Ultima sedinta a asociatiei a avut loc la CJ Buzau vineri, 26 iuniei 2020.

Prezent la sedinta, primarul comunei Unguriu, Ciprian Tirizica spune ca vorbim despre o vointa colectiva la nivel de judet.

In cazul Unguriu este limpede pozitionarea fata de toate celelalte 65 de comune: comuna este pe jumatate racordata, iar puterea creste odata cu alaturarea coordonatorilor de la Penitenciarul Focsani care au misiunea sa construiasca in comunitate peniteciarul P48 si el racordat in acelasi timp cu partea ramasa fara gaze din zona.

Despre ceea ce se intampla in ADI Pro Gaz l-am intrebat pe presedintele acesteia, Petre Emanoil Neagu, initiator al asocierii si presedinte al CJ Buzau: “Extinderea retelei de gaze in judetul Buzau este un alt proiect prioritar al Consiliului Judetean Buzau. Impreuna cu 67 de unitati administrative-teritoriale, alaturid e care am construit ADI Pro Gaz, am decis realizarea unui masterplan pe baza caruia se va stabili graficul de extindere a retelei de gaze. De asemenea, noi pregatim toata documentatia pentru a accesa fonduri europene, fiind o axa speciala pentru aceste investitii. Dar vom fi pregatiti sa implementam acest proiect si din fonduri proprii pentru ca vrem sa avem cat mai multe comunitati care sa beneficieze de gaze naturale”.

Consiliul Judetean Buzau

Perspectiva este deja conturata pe hartie

Pentru mare parte din judetul Buzau – comparativ, desigur – pare de necrezut acest mers inainte al comunei Unguriu. Cand cei mai multi se odihnesc cu gandul ca daca au o rezervatie unica in plan national ori poate o cascada, spre exemplu, si vin acolo cateva mii de turisti pe an e cam totul rezolvat, deci la ce bune infrastructura rutiera si turistica?…, Unguriu face pasul urmator. Adica, dupa gaze se trece la nivel si mai ridicat de confort cu accente verzi, adica tinde sa intre in liga comunelor smart ale Romaniei. Iata cum gandeste deja primarul Ciprian Tirizica sa continue modernizarea zonei pe care o coordoneaza cu o abilitate aparte: schimbarea sistemului de iluminat public ce va fi pe lampi LED.

Daca as aseza aici primele doua paragrafe din reportaj as gandi ca Unguriu scrie in mod viu propria istorie ce tinde spre modernul zonelor din care s-a nascut. Despre devenire vom mai avea ocazii sa punem cuvinte intr-o ordine frumoasa, dar prezentul cine il poate compara? Desigur, primarul comunei, Ciprian Tirizica.

… si soarele zambeste

Imi aduc aminte de un localnic cu care am stat la vorbe in perioada recenta si care spunea ca toata lumea sa stea linistita, Unguriu a crescut mare! In mod clar valentele vorbei sunt numeroase si intruzive, reflecta inclusiv starea de spirit a localnicului simplu, dar mai ales speranta acestuia pe care o cuprinde intr-o concluzie frumoasa primarul Ciprian Tirizica.

Sus! Sus este Unguriu! Il privesc in oglinda retrovizoare: verdele imbraca perfect strazile asfaltate, casele curate si cochete, iar oamenii stiu sigur pasul pe care sa-l foloseasca la mersul inainte. Intr-o zi am sa-i caut chipul in oglinda mare ce contine comune ce bat acelasi pas de dezvoltare.