Laurentiu Constantin: Proiectul merge inainte…

Nu a mirosit vreodata asa de puternic a tei. Iau in seama ceea ce au concluzionat in acest an experitii in protectia mediului si pun mirosul ce intra pana in casa pe seama faptului ca oamenii au circulat mai putin in perioada starii de urgenta cauzata de pandemia de COVID-19, iar mediul inconjurator a avut ragaz sa se refaca. Mirosul acesta este cel al vietii ce poate fi remodelata, luata de la capat, al prioritizarii tuturor faptelor pe care le facem. Culmea, mirosul acesta de tei nu-mi aduce in minte vreun vers, ci dorinta de a porni la drum.

Satul Floresti

Ce facem astazi? Raspunsul ar putea fi o buna recomandare pentru a petrece “ o zi in judetul Buzau”. Va argumentez imediat si va port pe traseul ales de mine in comuna atat de bogata in resurse naturale incat se chinuie sa fie macar pe sfert la fel de bogata in viata de zi cu zi. Istoria parca da navala peste oameni si fapte si pare greu de crezut ca desi colcaie petrolul oriunde ai pune pasul, iar gazele naturale sunt fix pe coama dealului dinspre Vulcanii Noroiosi, marea dorinta a intregii populatii este tocmai ca sub oala de pe aragaz sa se aprinda foc din aceasta rezerva ce face din judetul Buzau al doilea cel mai bogat teritoriu romanesc dupa Mures, judet ce ne da lectii de explorare din 1909.

Elixirul vietii moderne

Floresti – familii de porci mistreti, tovarasi de munca ai satenilor

DJ 203 K Maracineni-Lopatari taie in doua comuna Beceni. Ma las purtata de drum pana la intersectia cu satul din care mi se pare ca vine o pace aparte. Urc azi pentru a doua oara in Floresti, in ultimii ani. Satul acesta spune povesti speciale despre continuitatea in zone pe care le-au parasit in timp extrem de multi oameni, despre maretie si frumusete, despre vremea in care mediul salbatic il invadeaza pe cel format de om astfel incat sa-i fie buna viata intr-o zona in care drumul insusi zice un fel de “va continua” permanent. Azi nici nu m-am asteptam sa vad tipenie de om inspre Floresti, dar viata nu se da batuta si domnul care apare la final este chiat tanar si mana parca ancestral caruta catre casa.

Pun chezasie dorinta de linistire si urc din agitatul drum judetean 203K in patria becenenilor din Floresti. Nu m-as fi incumetat sa pariez ca asfaltul a binecuvantat drumul acesta pe care cu doar cativa ani in urma am mers cu atat de mare dificultate, incat am zis ca bine ar fi inapoi. Azi de drag caut pieptul montan de pe aceasta parte a judetului Buzau ce da spre zone ramnicene. In fiecare sat buzoian important este drumul, caci el tanguie sau tresare zvlet si spune povestea asezarii. Dar cand conducatorilor de zone le pasa de oameni, grija se vede si in infrastructura rutiera. Ultima incursiune la Floresti a fost dificila: drumul era de pamant, abuzat temeinic de alunecari de teren si mocirlos. Astazi ar fi semn slab de alunecari de teren, de, asa este el insusi judetul Buzau – campion national al acestui fenomen ce aseaza pamantul in mod continuu – dar asfaltul spune ca in curand apar si oamenii. Si asa are sa fie. In zona scolii si pe langa biserica o larma scurta arata ca locuitorii isi cauta deja de treaba pe langa tarla, asa imi zice un batran pregatit de coasa. Nu e campania muncilor de vara, omul isi duce hrana la animale de pe o coasta.

Ciresul singuratic.

Stiti cat de fain este sa ajungi intr-un sat ferit de marea larma a civilizatiei high-tech? Ca la un semn se provoaca o agitatie scurta si prin curte sau pe la gard apar capetele satenilor. Se uita scurt si isi vad de treaba. Urc pana pe coama dealului pur si simplu pentru a vedea cat de frumos este Beceniul. Din DJ 203 K nu apare reala bogatie a acestei comune-oras inca din perioada interbelica. Diversitatea se vede de-a dreapta si de-a stanga pana sus, la muntii ce se ridica ocrotitor. Un cires singuratic isi duce trairea fix pe linia orizontului. Micute si rosii si detinatoare de gust evident de … cireasa ce contrazice orice tratament sau boala inchipuita imbraca parca si frunzele in fructe. Pe sub cires, ciuperci. Si mai rele si mai bune. Semn ca in apropiere este vreo stana. As zice ca-s mai multe totusi. Cobor cu mare tristete ca las in spate maretia si dovada ca zona Beceniului este aparte. Pe drumul de intors zaresc din nou oameni, dar si o surpriza unica, imi zic singura. De sub poala padurii trufasa mama deschide calea si dupa ea sa fie vreo sase porci mici de mistret. Din spate, mai lent si deja protejat, tatal. Nu au nici o teama, dar nici curiozitate ca o masina se afla la cativa metri de ei. Isi vad de drum in scormonirea lor continua. Nu trece mult si apare un domn cu caruta. Ii spun rapid povestea si da senin din mana: ei, pe aici pe la noi sunt tot timpul! Am tratat detaliat acest subiect intr-un reportaj de sine statator https://www.buzaulinreportaje.ro/interviu/interviu-social/despagubiri-record-in-comuna-care-rivalizeaza-cu-bucurestiul/, azi fac doar precizarea ca potrivit Ministerului Mediului “in intervalul 2017-2019, pe baza cotelor aprobate prin OM nr. 1169/2017 pentru aprobarea nivelului de interventie in cazul speciilor de urs si lup, in interesul sanatatii si securitatii populatiei si in scopul prevenirii unor daune importante, la Ministerul Mediului a fost depusa o singura cerere de derogare pentru recoltarea unui exemplar de urs, in judetul Buzau. In perioada 2019 – prezent, pe baza cotelor aprobate prin OM nr. 724/2019, la Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor au fost depuse patru cereri de derogare pentru recoltarea a 4 exemplare de urs, in judetul Buzau, din care au fost recoltate doua (pe fondurile cinegetice nr. 44 Câlnau si 25 Braesti). Cererea depusa de AJVPS Buzau, pentru recoltarea unui exemplar de urs de pe fondul cinegetic nr. 41 Beceni a fost respinsa, necesitand o completare a documentelor depuse la dosar; pâna la data actuala, gestionarul nu a facut nici o revenire cu documentatia in cauza”.

La prezentare, urma proaspata de urs.

Cu imaginea mistretilor care ne-au salutat asa maiestuos iesim in larma, insa Florestiul va trebui revazut!

Epopeea gaze la Beceni – pasul studiului de fezabilitate

De vizitat in comuna Beceni.

In nici doua minute opresc pasul la Primaria comunei Beceni pentru a discuta cu Laurentiu Constantin. Caut sa vad daca bogatia Beceniului ce alcatuia drept cap de lista tabloul Romaniei interbelice se regaseste astazi in comunitate. Ca sa detaliez spun ca suntem in comuna in care societatile de petrol Columbia, Nationala Miniera, Societatea Romano-Belgiana de Petrol si Steaua Romana aveau exploatari de gaze naturale in perioada aceasta de maxima dezvoltare a Romaniei, zona fiind una premium a tarii insasi. Nu pun la socoteala si dealurile imbracate in sonde ce extrageau petrol… 119 la numar la inceput de secol al XX-lea.

Si ca sa aduc trecutul in prezent pentru a-i lumina auspiciile as zice ca din punga mare in care se afla inca si gaze, dar si petrol beceneanul nu prea profita efectiv. Cativa localnici – sa fie vreo trei – bine hotarati si-au infiintat conducta proprie de gaze naturale dinspre dealurile de la Scortoasa, numai ca restul de peste 4.400 de locuitori au un deziderat in pas cu vremurile: vor ca locuintele sa le fie racordate la sistemul national de alimentare cu gaze naturale. Pe scurt, saga gazelor naturale la Beceni este sora cvadrupla cu Maracineni, Sapoca si Cernatesti intr-o asociatei de dezvoltare intracomunitara creata special pentru ca datorita puterii crescute a patru comunitati sa determine autoritatile in domeniu sa accepte mai repede conectarea acestor comunitati la sistemul national gaze. In acest moment, fiecare comuna este intr-o faza diferita a proiectului. Beceniul este capat de coloana, poate din nefericire, insa extrem de decis sa aiba acest element al confortului in toate gospodariile comunei. Ca atare, in 27.02.2020 printr-o hotarare de consiliu local la Beceni se aproba intocmirea studiului de fezabilitate pentru infiintarea retelei de distributie a gazelor naturale in comuna Beceni.

Laitmotivul audio al acestui reportaj ii apartine chiar primarului din Beceni. Nu revin cu fractiuni de secvente despre animale salbatice sau comunitatile risipite pe coamele muntilor din jur, ci de maxima necesitate si urgenta este insasi dezvoltarea acestei comunitati, iar continuarea celui mai mare proiect din viata Beceniului este tocmai acest laitmotiv despre care fac acum discutie. Mentiunea este ca Beceniul se grabeste si grabeste in acest fel si comunitatile din aval. La Beceni chiar se doreste teava galbena!

Laurentiu Constantin Dumitru, primarul comunei Beceni

Interesant este ca in 15 mai 2020, Ilie Bolos, Mnistrul Fondurilor Europene anunta ca se lanseaza apelul de proiecte privind implementarea programului national de introducere a gazelor naturale, iar racordarea locuintelor la sistemul national devine chelutuiala eligibila inclusa in proiect. Programul se adreseaza celor 200.000 de gospodarii din Romania, adica restului de 64 la suta care nu au gaze naturale si pentru care exista alocare europeana de 200 de milioane de euro. 36 la suta dintre romani au gaze, iar daca am spune statistic ar fi asa: 246 de orase din 320 existente au gaze naturale si doar 675 de comune din 2.859 cate are tara.

Deci, sansa Beceni exista si poate rapid fi fructificata, iar primarul Laurentiu Constantin anunta ca in mod clar se merge mai departe, potrivit laitmotivului.

Laurentiu Constantin bate ritmic cu palma biroul cand vorbeste despre pasii celui mai mare proiect ce va ajunge in Beceni si face pauze de accentuare a unor cuvinte precum “ continuam” sau “mai departe”, semn ca lucrurile sunt atat de serioase incat becenenii chiar se pot gandi realmente la transformarea propriilor conditii de trai in circa doi ani, rastimp in care pot incepe si lucrarile de canalizare prin Compania de Apa Buzau ce astepata 300 de milioane de euro prin POIM pentru o suma intreaga de localitati buzoiene.

Asfalt, canalizare si gaze naturale. Egal confort, ridicare a nivelului de trai, expansiune a domeniului imobiliar si atractivitate investitionala pentru Beceni.

Anvergura

Beceniul ce lumineaza toate portretele Romaniei interbelice pare sa recapete stralucirea economica de odinioara. Bogata comuna de la mijloc de Vale a Slanicului, azi poarta de intrare in Geoparcul Tinutul Buzaului – la un an distanta de acreditare ca geoparc international UNESCO – are auspicii frumoase, iar minim 70 la suta dintre locuitorii ei si-au exprimat dorinta de a le fi racordate casele la sistemul national de alimentare cu gaze naturale.

In general, oamenii simpli sunt grabiti, nu mai au nici rabdare si si-au pierdut si buna parte din increderea ca proiectele mari ale Romaniei ajung si la ei. Asa este romanul ultimilor 30 de ani. Ca atare este musai sa va spun cand va fi gaz natural in casa beceneanului astfel incat acesta sa-si incalzeasca locuinta sau sa-si fiarba mancarea fara mare efort.

Ca atare, spune primarul Laurentiu Constantin anul 2022 este unul realist pentru ca flacara de sub oala cu sarmale a beceneanului sa arda.

Laurentiu Constantin spune ca proiectul de alimentare cu gaze naturale a comunei Beceni este in fapt marea provocare a administratiei moderne din zona sa de responsabilitate. Drept pentru care am intrebat direct daca functia aceasta de primar este sau nu una totusi placuta atunci cand ai satsisfactia lucrului implinit, iar dupa gaze naturale in mod evident vor creste pretentiile si probeleme locale pentru ca si nivelul de trai va fi altul.

Am adus la un moment dat vorba despre un efect benefic al pandemiei de COVID-19 din acest an 2020. Acum il punctez pe al doilea: becenenii revin acasa. Deja sunt numerosi tineri care isi refac case mostenite, dar abandonate vreme indelungata, spune primarul Laurentiu Constantin.

Beceni, DJ 203K.

Intoarcearea aceasta acasa este una dintre cele mai placute dintre lucrurile mentionate astazi in acest reportaj. Splendoarea Floresti cu atata intindere disponibila, plus maretia peisajului si siguranta drumului de acces; bogatia dinspre Arbanasi; istoria ce se despleteste la Carpinistea cu pleiada de preoti ce au rezistat comunismului prin luare de pozitie, dar si cu suferinte amarnice in temnitele vremii; indeletnicirea unica a dogarilor din satul omonim; nu am pus la socoteala trecerea prin zona faina a judetului Buzau a lui Pamfil Seicaru – intaiul mare jurnalist al arealului buzoian care aici isi petrecea vacantele si a lui Dan Dumitru – globe-trotterul care a parcurs 100.000 de kilometri in opinci; dar si dezvoltarea economica ce nu sucomba la Beceni. Pe toate le-as aduna si as indemna sistematic romanul sa-si cunoasca mai bine patria din care i se naste si bucuria, dar si mirosul de pamant roditor si dorul.

1 COMENTARIU

  1. Cele trei proiecte majore de investitii in infrastructura, apa-canal, retea de gaze si reabilitarea DJ 203 K, trebuiau a fi abordate coordonat, intr-o logica de eficacitate si eficienta. Acum, la noi se intampla cu totul invers. DJ203K este aproape gata, in faza de infrastructura; daca se incepe cu reteaua de gaze, vor fi lucrari care vor afecta infrastructura drumului, la fel si proiectul retelei de ape uzate. Ce s-a facut bine cu drumul urmeaza sa se demoleze pe acele locuri pe unde vor fi desfasurate celelalte retele de gaze si canal.
    Sigur, reteaua de gaze va duce la dezvoltarea zonei, nu numai pentru faptul ca locuitorii vor avea energie la dispozitie, iar dl Constantin se va bucura de sustinere electorala. Cel mai important, ar trebui sa fie atragerea de investitori care sa aiba acces la infrasturctura moderna, fara de care nici nu pot functiona.
    Valea Slanicului va fi un santier permanent, cu sapaturi, betoane, tevi s a m d. Sper ca urmasii nostri sa aiba mai multa pricepere si sa duca la dezvoltarea zonei in mod armonios cu frumusetea deosebita a naturii si cu bogatiile cu care ne-a harazit Dumnezeu pe aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here