0774/982.049

Soarele nu foloseste nicidecum evantai. Isi desface razele si le aseaza printre modele timide de umbra toropind totul. Oameni, animale, iarba, pasari, masini… tot. Daca inchizi ochii pret de o secunda si mai apoi ii deschizi spre linia orizontului simti ca o plutire totul. Baie de soare! Sincron intr-un scurt tur inot de la oras spre culmile capitalei alpine a Vaii Buzaului. Tind sa dau cu mana intr-o parte o suvita de soare cat sa pot vedea clar linia lunga a drumului national 10 de la Cislau sau intrarea in scurt in orasul Patarlagele. Nimic, domnule! Augustul lupta intens cu soarele ce se tine scai de viata insasi! Si in 2018 a fost la fel: ploi peste ploi in iulie si canicula in august de s-a uscat cam tot. Muntele ne da insa alt aer. Mai tine padurea cu noi pret de o respiratie. Si de-a dreapta, vegheaza statornic raul Buzau care nu-si duce in singuratate valurile spre oras. Din drumul national, in ochiuri de umbra se zaresc temerarii pescari care imi apar astazi cei mai relaxati dintre muritori. Mi-am zis mereu ca atunci cand voi reusi sa stau cu undita intinsa pe marginea vreunei ape, relaxarea devine si prietena mea. Ii privesc asadar cu invidie vadita. Si m-as opri sa le strig ciuda mea daca timpul nu s-ar masura efectiv in minute.

Soare crunt si umbre ce se joaca doar de-a racoarea. Muntele se inghesuie din ce in ce mai aproape de ochiul calatorului, iar de la Nehoiu nu se mai desparte de el. Astazi nu pariez decat cu vestea. Vestea ca la Siriu, pe 18 august 2019, de la ora 13 aere loc editia a XIX-a a sarbatorii comunei – Cat e Siriul de mare.

Valea Buzaului spune in 2019 o poveste despre turismul de weekend cu cort sau rulota. Un alt soi de turism care salasluieste sub privirile noastre. Si creste fara sa fie incurcat de alti frati din vastul domeniu turism. Pasii calatorului scriu astazi povestea sus, la Siriu, acea capitala alpina a judetului Buzau care face deja pasi importanti in domeniul turismului national!

Se opresc pe culmea care ar putea avea grija de minim trei judete din aval: Buzau, Braila si Galati. Nu o spun eu, calatorul azi, ci specialistii in ape care au faurit in anii 1980 barajul Siriu cu scop de alimentare cu apa a Buzaului si, daca este cazul si al Brailei si Galatiului. Asa de mare este minunea pe care o tin intre sate acesti localnici minunati. Marea de la munte insa se pregateste de sarbatoare: cinci zile mai sunt pana cand se bate pas de brau si se intinde hora langa coama barajului Siriu, cateva sute de metri in amonte!

Marea de la munte si petrecerea in costum popular

Desigur ca legatura este una de data recenta. Numai ca valorile populare din Muntii Siriului sunt altele decat cele de jos, dinspre campia Baraganului. Braul e specific muntenilor, iar pantoful negru prins in bretea peste glezna a dat mai bine in festivaluri pe piciorul muntencei decat orice opinca din piele de porc pe care poate sa incerce sa o manufactureze oricare mester roman in prezent. Povestirile oamenilor dinspre Lunca Jaristea, Muscelusa sau de la Casoca arata ca odinioara parintii celor trecuti bine acum de 50 de ani mergeau in festivaluri raionale. Erau ansambluri alcatuite din fete, cupluri sau numai din barbati, fiecare cu dansuri aparte. Celebrii erau si muntenii de pe Valea Slanicului, insa cei de aici, de sus, tin minte mai ales numarul mare de femei care coseau costume populare. Cam de prin 2005 au disparut subit si au trecut la moda noua, iar de vreo doi ani, imi spune una dintre batranele cu care astazi m-am oprit la sfat, iarasi au luat femeile de la Siriu acul in mana si cos costume populare, iar cateva si-au cumparat masini de cusut speciale care le usureaza o parte din manufactura.

Primul popas are loc chiar in Primaria Comunei Siriu. Corneliu Dumitrescu – primarul zonei recunoscut pentru pozitia de muntean ferm si iubitor al traditiilor din start imi arata masa cu trofee castigate la diverse cmpetitii de catre grupurile de copii care joaca imbracati in costum popular romanesc si specific zonei Siriului. Spune ca sunt mai multe grupuri in Siriu si mai ales ca acesti copii coordonati de profesori de la scoala din comunitate castiga premii la toate concursurile in care intra.

Rar, ce-i drept, ca in biroul unui edil de comuna, o buna parte sa fie ocupata cu trofee ale copiilor care mentin vie flacara respectului fata de identitatea locala si nationala! Primarul Dumitrescu vorbeste despre dans si cant romanesc prin filtrul amintirilor din familia proprie.

In mare, pe 18 august 2019, pe Sivita, imediat dupa culmea barajului Siriu pe partea stanga a drumului national 10 Buzau-Brasov, sarbatoarea comunei Cat e Siriul de mare ii aduna laolalta la petrecere si pe localnici, dar si pe turisti, zona fiind una speciala a judetului Buzau. Turistii pot deveni parte a comunitatii Siriu incepand cu ziua de vineri si pot descoperi o alta fata a muntenilor din capitala montana a Carpatilor de Curbura. Sunt 26 de pensiuni agroturistice care pot gazdui oaspeti, plus case ale localnicilor ce pot fi pentru o noapte-doua loc de odihna pentru temerari. Primarul comunei Siriu, Corneliu Dumitrescu pregateste impreuna cu angajatii din primarie sarbatoarea ajunsa la ediatia a XIX-a, eu merg mai departe sa descopar un pastrator de traditie.

Marama de Siriu din muzeul personal

Zona Siriu iese din peisajul judetean inca de prin anii 2005. Cu ocazia inundatiilor din satul Bontu Mare si o vizita de prim rang national in zona cu case avariate am cunoscut-o pe tanti Aglaia – spirit al locului care pune in miscare satul intreg. Femeia aceasta vorbea atunci despre solidaritatea satului in fata nevoilor si napastelor. Despre cum carau oamenii cu spatele sacii de materiale de constructie ca sa-si ridice case inspre coama muntelui, despre cum se gospodaresc oamenii ca sa le fie bine si despre cum se intreaba unii pe altii daca le este bine. Revin la tanti Aglaia Manailescu astazi pentru a cauta altceva. Atunci avea o suta de costume populare si cauta spatiu public pentru a infiinta un muzeu. Ei, bine astazi situatia este alta!

Darza munteanca bate de 70 de ani si nu se da deloc batuta in fata valului de ani pe care ii tine mai degraba in cartea de identitate si nicidecum in realitate. A construit in vatra parinteasca un ansamblu de casute in care are musafiri pe toata perioada calda din an. Intr-una dintre ele stau mare parte dintre comorile sale. Sunt teancuri de prosoape tesute in negura timpurilor de batrane care nici fotografii nu mai au prin rafturile familiilor de munteni. Alt teanc tine bine impaturite naframe originale care dau astazi fiori si celei mai inveterate dintre creatoarele populare: nu ar avea cum sa produca una pentru ca nu mai are materia prima de odinioara! Imi arunc ochii de jur imprejur, iar tanti Aglaia rosteste in cadenta povestea costumelor.

Am poposit aici pentru ca doamna aceasta le ofera de ani de zile copiilor din sat costume populare atunci cand au nevoie sa imbrace pentru evenimente scolare ori chiar pentru a aprticipa la diverse actiuni culturale. Drept este, spunea anterior primarul Corneliu Dumitrescu au fost deja achizitionate costume pentru copiii unuia dintre ansambluri, numai ca apetitul pentru traditional, la Siriu este ridicat.

Am in fata mea o doamana aparte a portului popular romanesc: Aglaia Manailescu. Isi incinge sufletul cu braul costumului traditional si-si zugraveste viata in fluturi si cilicuri care se prind pe ie. E hotarata precum linia vietii de pe maneca iei romanesti si aprinde patriotismul acela de care ne este noua drag atunci cand te astepti mai putin, cu vorbe simple.

Suav

De fiecare data Siriul scrie altfel povestea devenirii sale. Regasesc oameni care odinioara scoteau comunitatea din rand si care si astazi fac la fel si identific alti oameni care se inscriu in lista scurta a celor care isi iubesc radacinile si nu fac altceva decat sa le promoveze fiind ei insisi. Pe 18 august 2019, de la ora 13, pe Sivita, cum spun localnicii, adica imediat dupa culmea barajului Siriu, tot pe partea stanga de mers spre Brasov, oamenii acestia faini va asteapta pe de o parte sa cuprindeti panorama celui mai frumos obiectiv turistic al judetului Buzau, Lacul Siriu, si pe de alta parte sa va prindeti in hora bucuriei care se intinde o singura data pe an in asa peisaj aparte.

Cat e Siriul de mare poate insemna pentru comunitatea de langa imensul lac despre care am povestit in reportajul https://www.buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-social/magia-lacului-de-argint-din-muntii-buzaului/ recunoasterea radacinilor, dar si iesirea catre turismul mare a zonei considerata de specialistii in turism ca fiind cea mai valoroasa in acest moment pentru Carpatii de Curbura si mai ales pentru judetul Buzau. Inclusiv manageri de hoteluri din statiuni consacrate la nivel national arata ca izvoarele termale din zona de nord a judetului Buzau, adica de la Siriu au in acest moment cea mai mare valoare turistica. Ele pot fi motorul unui intreg judet chiar si pot transforma in scurt timp frumoasa din padurea adormita, insusi judetul nostru, in surpriza turismului din Romania.

Asadar, duminica, la ora 13 suntem impreuna cu localnicii Siriu la sarbatoarea comunei Cat e Siriul de mare!

error: Continut protejat

Pin It on Pinterest